România are performanţe foarte bune cu privire la numărul absolvenţilor în IT, de 7.000 - 8.000 de persoane anual, însă pe piaţa de profil ar fi nevoie de aproximativ 20.000 de specialişti, a afirmat, miercuri, secretarul de stat în Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării (MCID) Bogdan Mihai Dumea, la o conferinţă dedicată internetului din România.

"Raportul de ţară pentru România evidenţiază faptul că la noi încep deja să se vadă proiecte semnificative iniţiate şi sunt implementate o serie de măsuri, parţial prin PNRR. Aceste proiecte abordează majoritatea dimensiunilor transformării digitale, atât a serviciilor publice, cât şi a celor private şi, în special, ne uităm la guvernare, la capitalul uman, dar şi la digitalizarea afacerilor (...) România înregistrează cele mai bune performanţe la nivelul Uniunii Europene şi progresează rapid în continuare, cu peste 95% dintre gospodării acoperite (cu conexiune la Internet - n. r.). Cunoaştem că, până la jumătatea anului trecut, România era lider în ceea ce priveşte acoperirea FTTP la nivel rural, deci avem un model de dat mai departe. De asemenea, România are performanţe foarte bune cu privire la numărul absolvenţilor în IT. Avem un un număr semnificativ de absolvenţi în IT pe care România îi scoate pe piaţă, undeva sub 10.000, la 7.000 - 8.000, anual. Piaţa din România este una în creştere şi se pare că suntem în deficit, pentru că piaţa ar avea nevoie de undeva la 20.000 de specialişti IT, ceea ce ne indică faptul că suntem pe un drum bun, cel puţin din acest punct de vedere", a menţionat Dumea.

Oficialul MCID a declarat, totodată, că proiectul Ro-Net, derulat în România şi finalizat în luna decembrie a anului trecut, a fost desemnat de Comisia Europeană printre cele 14 finaliste în competiţia European Broadband Awards (EBA).

"Anunţarea câştigătorilor finali, printre care sper să fie şi România, va fi făcută la Bruxelles, în luna noiembrie, deci foarte curând", a spus secretarul de stat.

În ceea ce priveşte activitatea ministerului pe care îl reprezintă, Dumea a amintit de Strategia naţională pentru inteligenţa artificială.

"Era digitală în care suntem a dat naştere unor multitudini de tehnologii: inteligenţă artificială, blockchain şi alte tehnologii care ne revoluţionează viaţa în absolut toate modurile posibile. Una dintre tehnologiile asupra căreia ministerul nostru s-a aplecat şi a acordat o mare atenţie este inteligenţa artificială. Această tehnologie ne va revoluţiona viaţa în toate modurile posibile şi va deschide o serie de oportunităţi şi de situaţii sensibile pe care trebuie să le avem în vedere. Ministerul nostru a lansat, chiar luna trecută, Strategia naţională pentru inteligenţa artificială, unde am luat în calcul provocări pe care le avem, dar şi să ne asigurăm că această tehnologie este folosită într-un mod etic, că este folosită şi dezvoltată corect şi că nu dăunează cetăţenilor. În final, o altă provocare importantă pe care am luat în considerare este să ne asigurăm că ea este accesibilă tuturor cetăţenilor şi este în folosul tuturor cetăţenilor. Abundenţa datelor în această eră digitală ne permite deja să luăm decizii importante la timp şi să vedem cât mai bine comportamentul clienţilor, până la urmă, sau al cetăţenilor, tendinţele pieţei şi să ne optimizăm strategiile", a subliniat demnitarul.

Asociaţia Naţională a Internet Service Providerilor din România (ANISP) a organizat, miercuri, conferinţa "Romanian Internet Technologies Event 2023", pentru a marca 30 de ani de Internet în România.

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES este partenerul media al evenimentului. AGERPRES/(A - autor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu) 

Citiţi şi:  

Popescu (ANCOM): Ducem lipsă de autostrăzi fizice, dar ''autostrăzile digitale'' sunt absolut excepţionale în România  

Şeful ADR: Pentru proiectele strategice ale statului nu mai avem timp să consumăm durate lungi de implementare  

Vevera (ICI-Bucureşti): Zona de cyber diplomacy poate influenţa noul tip de relaţii internaţionale  

Şeful ANISP: Dezvoltarea internetului şi a comunicaţiilor globale a dus şi la o creştere a atacurilor cibernetice