Statistica oficială din România este în slujba democraţiei, în slujba tuturor cetăţenilor şi nu este o statistică care să aparţină unui guvern sau să aparţină unei anumite structuri a statului român, a afirmat, vineri, preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), Tudorel Andrei, cu ocazia lansării cărţii "Eminescu, profesor de statistică", de Ziua Europeană a Statisticii.

Autorii cărţii sunt: Tudorel Andrei, Cristi Şelaru şi Vladimir Alexandrescu.

"Astăzi, 20 octombrie este ziua statisticii Europene. Probabil v-aţi întrebat de ce această preocupare a noastră pentru a-l descoperi pe Eminescu, profesor de statistică. (...) Cu doi-trei ani în urmă, împreună cu domnul academician Nicolae Noica, am gândit că ar fi foarte interesant de pus în spaţiul public o istorie a statisticii, pornind de la documentele care există în arhiva bibliotecii, în arhiva Institutului Naţional de Statistică şi în arhiva naţională. Mergând pe această cale, am găsit lucrări foarte interesante, nu neapărat în domeniul statistic, ci în domeniul economic, scrise de Mihai Eminescu. Sincer vă spun, a fost o surpriză mare, întrucât nu sunt scrieri care ar arăta numai valenţele unui poet de mare anvergură, ci sunt scrierile unui adevărat economist care vine să realizeze, folosind cifre din statistica oficială din acele vremuri, o analiză foarte rece asupra stării economice, asupra balanţei comerciale a României din acea perioadă", a spus Tudorel Andrei.

Potrivit acestuia, căutând în aceste documente, într-unul din articolele din ziarul Timpul, s-a găsit o referire la faptul că există un jurământ al marelui poet în calitate de profesor de statistică.

"Mergând pe acest fir, am încercat să căutăm documente. Primul document pe care l-am căutat şi din păcate încă nu l-am găsit este o carte de statistică care ar exista în arhivele unei instituţii, o carte "Statistica pentru fete", practic un document care a stat la baza primelor cursuri pe care le-a ţinut Mihai Eminescu la acest liceu. Din fericire, colegii mei au dat peste şirul de documente care atestă cererea lui Mihai Eminescu pentru a fi profesor suplinitor. E drept că cererea a fost formulată pentru a fi profesor suplinitor de istorie, dar întrucât nu era disponibil acest loc de profesor suplinitor la istorie, s-a recomandat catedra de statistică şi geografie", a adăugat preşedintele INS.

El a menţionat că au fost găsite alte documente care atestă faptul că Mihai Eminescu a încasat în mod regulat o sumă de bani pentru activitatea pe care a desfăşurat-o şi nu în ultimul rând o serie de scrisori pe care le-a avut cu cei care l-au sprijinit să ocupe acest post.

"Prin toate aceste articole economice avem dovada că Mihai Eminescu a avut cunoştinţe temeinice de economie, avem dovada că la Viena a participat intens nu numai la cercurile literare, dar şi la cursurile de economie şi de statistică", a precizat Tudorel Andrei.

Totodată, el s-a exprimat speranţa ca statistica oficială să fie aşezată acolo unde îi este locul, întrucât orice societate "nu poate fi o societate democratică fără statistică oficială".

"Îmi doresc foarte mult să aşezăm statistica oficială acolo unde este locul, întrucât orice societate - şi o spun cu toată convingerea - nu poate fi o societate democratică, nu poate fi o societate în care ceea ce este bine să iasă în faţă, fără statistică oficială. Statistica oficială din România, ca de altfel în toate ţările, este în slujba democraţiei, este în slujba tuturor cetăţenilor şi nu este o statistică care să aparţină unui guvern sau să aparţină unei anumite structuri a statului român. Sunt nişte reguli foarte stricte care sunt respectate de orice statistică, nu numai europeană şi nu întâmplător această zi este dedicată statisticii europene", a adăugat preşedintele INS.

Potrivit acestuia, nu cu mult timp în urmă, Institutul Naţional de Statistică a scris o istorie a României pe ultima sută de ani, folosind serii de date statistice de la 1918 până în 2018.

"Şi pentru a face legătura, această conferinţă este organizată în parteneriat cu Biblioteca Academiei Române, dar şi cu Institutul Naţional de Cercetare şi Formare Culturală. Până la urmă, vorbim de două domenii importante ale societăţii româneşti, cultură şi statistică. Fiecare are o anumită imagine în spaţiul public şi are un anumit suport din partea societăţii, a statului român. Din păcate, vorbim de două zone cu o finanţare foarte slabă. Dacă în urmă cu 60-70 de ani, de la bugetul de stat finanţarea era un număr cu două cifre, astăzi este cu două cifre, dar din păcate, între cele două există virgulă. Eu mi-aş dori ca atât statistica oficială, cât şi cultura să beneficieze de ceea ce merită, întrucât fără bani, fără finanţare, nu se pot obţine acele produse de calitate de care noi toţi avem nevoie", a mai spus Tudorel Andrei. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)