Pachetul de măsuri fiscale pe care Guvernul şi-a angajat răspunderea, deşi declarat constituţional de către Curtea Constituţională a României, rămâne cu toate problemele semnalate şi aşteptăm să vedem în ce măsură eficientizarea de cheltuieli şi combaterea evaziunii fiscale se vor materializa cu adevărat, a declarat, miercuri, directorul executiv al Confederaţiei Concordia, Radu Burnete.

"Deşi constituţional, conform deciziei de astăzi a CCR, pachetul de măsuri fiscale pe care Guvernul şi-a angajat răspunderea în faţa Parlamentului la începutul lunii rămâne cu toate problemele pe care noi le-am semnalat. Aşteptăm să vedem în ce măsură eficientizarea de cheltuieli şi combaterea evaziunii fiscale, puse declarativ cap de afiş pentru acest pachet, se vor materializa cu adevărat sau rămânem doar cu creşterea taxării în economia privată. Unele sectoare au câştigat o lună de predictibilitate, nici pe departe suficientă. Rămâne foarte problematică decizia privind introducerea unei taxe pe cifra de afaceri (mai corect pe venituri) pentru companiile mari, ale cărei efecte nu vor întârzia să apară, ca şi decizia de a creşte salariul minim fără consultarea partenerilor sociali", a subliniat Burnete, într-o declaraţie transmisă AGERPRES.

Acesta şi-a exprimat speranţa într-un dialog constructiv de acum înainte cu coaliţia de guvernare, deoarece "sistemul fiscal românesc rămâne cu probleme şi este clar că acest pachet nu rezolvă definitiv traiectoria divergentă dintre cheltuielile şi veniturile publice".

De asemenea, preşedintele Concordia a menţionat că sentimentul transmis de multe companii este că se aşteaptă la alte măsuri fiscale dacă Guvernul nu reuşeşte să corecteze traiectoria cheltuielilor şi să crească semnificativ veniturile din zonele gri şi negre ale economiei.

"Vedem că economia încetineşte, pe de altă parte există nişte oportunităţi extraordinare pentru România în următorii ani de care nu vom putea profita decât dacă mediul public şi privat lucrează cu adevărat împreună, prin dialog şi transparenţă", a punctat Radu Burnete.

În şedinţa din data de 18 octombrie 2023, Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de 59 de deputaţi şi a constatat că Legea privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung este constituţională în raport cu criticile formulate.

În esenţă, Curtea a constatat că angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului de lege a vizat un scop unic şi unitar, respectiv creşterea veniturilor la bugetul public naţional şi reducerea cheltuielilor statului.

În cadrul examenului de constituţionalitate, sub aspect extrinsec, s-a conchis că procedura de adoptare a legii prin angajarea răspunderii Guvernului a respectat exigenţele Constituţiei şi ale jurisprudenţei Curţii Constituţionale.

Pachetul de măsuri fiscale include un impozit minim de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro şi care determină un impozit pe profit mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri, măsură care se va aplica de anul viitor. totodată, se introduce un impozit suplimentar pentru bănci, care va fi calculat prin aplicarea unei cote de 2% asupra cifrei de afaceri şi va scădea de la 500.000 de euro la 60.000 de euro pragul de încadrare în categoria microîntreprinderilor. Pentru microîntreprinderi proiectul de lege prevede două cote de impozitare, de 1% şi 3%, în funcţie de veniturile realizate şi natura activităţilor desfăşurate.

Totodată, va fi introdus un impozit special pe bunurile imobile şi mobile de valoare mare.

Proiectul conţine şi măsuri pentru reducerea cheltuielilor instituţiilor şi autorităţilor publice. Printre acestea se numără diminuarea cu cel puţin 25% a funcţiilor de demnitate publică de secretar de stat, consilier de stat/subsecretar de stat/vicepreşedinte şi a funcţiilor de demnitate
publică asimilate acestora, desfiinţarea posturilor vacante, desfiinţarea funcţiei de şef birou şi diminuarea ponderii funcţiilor publice de conducere în totalul funcţiilor la nivel ordonator principal de credite de la 12% la 8%.

Pentru cei care realizează venituri activităţi de creare de programe pentru calculator, din construcţii sau din agricultură vor fi restrânse facilităţile fiscale. AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Simona Aruştei)