Un public informat poate contribui la reducerea impactului atacurilor cibernetice atunci când acestea au loc, iar cea mai mare provocare a Directoratului Naţional de Securitate Energetică va fi, probabil, ca oamenii să devină elementul puternic şi nu veriga slabă a securităţii cibernetice naţionale, a declarat, joi, secretarul general adjunct al Guvernului, Adrian Ţuţuianu.

"Cetăţenii trebuie să fie conştienţi cu privire la aceste riscuri pentru a lua cele mai bune măsuri pentru a se proteja. Un public informat poate contribui şi la reducerea impactului atacurilor cibernetice atunci când acestea au loc. Ştiu că, în acest sens, Directoratul Naţional pentru Securitate Cibernetică are o strategie cuprinzătoare, care include şi programe de educare şi de formare. Este important ca entităţile din toate sectoarele - transporturi, industrie, educaţie, sănătate, bănci şi instituţii financiare - să fie alături de această instituţie în vederea dezvoltării şi furnizării de programe pentru angajaţii lor cu privire la cele mai bune practici în materie de securitate cibernetică. Ca organizaţie guvernamentală încă în curs de consolidare, avem nevoie în special de personal calificat în acest sens. Probabil cea mai mare provocare a DNSC va fi ca oamenii să devină elementul puternic şi nu veriga slabă a securităţii cibernetice naţionale şi am toată încrederea că instituţia va reuşi să-şi îndeplinească acest rol", a spus Ţuţuianu, la Bucharest Cybersecurity Conference, organizată de DNSC.

El a subliniat că, fiind parte integrantă a unui ecosistem digital complex, tehnologia digitală a adus cu sine avantaje incomensurabile, precum robotica, inteligenţa artificială, calculul cuantic, internetul lucrurilor, cloud şi diversitatea dispozitivelor mobile utilizate în viaţa de zi cu zi, susţinând productivitatea şi creşterea bunăstării oamenilor. Însă, lucrurile pozitive au şi un revers mai puţin dorit, precum creşterea unor riscuri specifice, care implică majorarea nevoii de informare a instituţiilor şi entităţilor publice sau private şi a cetăţenilor.

"Informarea şi sensibilizarea publicului cu privire la riscuri reprezintă un aspect esenţial în domeniul securităţii cibernetice. Este important ca organizaţiile să fie informate şi educate cu privire la vulnerabilităţile şi ameninţările cibernetice existente, având în vedere acţiunile, uneori deosebit de agresive, ale unor actori statali sau non-statali de a obţine avantaje în spaţiul cibernetic. Spun acest lucru gândindu-mă şi la faptul că România se află la graniţa unei zone de război, ceea ce ne plasează într-o situaţie privilegiată dintr-un anumit punct de vedere, de a detecta timpuriu anumite tendinţe şi atacuri şi de a partaja aceste informaţii cu partenerii noştri euroatlantici", a mai afirmat secretarul general adjunct al Guvernului.

Ţuţuianu a vorbit şi despre nevoia de forţă de muncă calificată în acest domeniu al securităţii cibernetice, semnalând că la nivel global se înregistrează un deficit semnificativ din mai multe motive: complexitatea din ce în ce mai mare a tehnologiilor, creşterea dependenţei societăţilor de mediile digitale şi extinderea spaţiului în care se pot produce atacuri cibernetice.

"Se preconizează că în următorii ani acest decalaj va fi şi mai pronunţat şi de aceea cred că trebuie să avem grijă de veritabila avuţie naţională a oricărei naţiuni şi a României, resursa umană. De aceea, eu cred că datoria Guvernului României este să sprijine măsurile care privesc investiţiile în programe de educare şi de formare, cariera şi planul de carieră, facilitarea creării de locuri de muncă şi consolidarea practicilor de angajare în domeniul securităţii cibernetice, astfel încât să avem în acest domeniu o forţă de muncă puternică şi rezilientă. România are un cadru normativ consolidat, însă este nevoie de un parteneriat public-privat pragmatic, precum şi de creşterea relevanţei României în arhitectura europeană şi internaţională. Promovarea şi protejarea valorilor noastre în era de digitală nu poate fi decât rezultatul unui efort colectiv în care eficienţa cooperării la nivel naţional trebuie coroborată cu orientările şi măsurile adoptate la nivel internaţional, în formatele de cooperare la care România este parte", a punctat Adrian Ţuţuianu. AGERPRES/(A - autor: Nicoleta Gherasi, editor: Oana Tilică, editor online: Andreea Lăzăroiu)