Creşterea educaţiei economice şi financiare este un interes naţional comun al autorităţilor publice, organizaţiilor, mediului privat şi al populaţiei, fiind astfel primordială coordonarea tuturor părţilor interesate, a declarat, miercuri, Eugen Nicolăescu, viceguvernator al Băncii Naţionale a României, la un eveniment de profil.

"Creşterea educaţiei economice şi financiare este un interes naţional comun al autorităţilor publice, organizaţiilor, mediului privat şi, să nu vă surprindă, şi al populaţiei, fiind astfel primordială coordonarea tuturor părţilor interesate. De asemenea, este necesară conştientizarea vulnerabilităţilor pentru a le putea, pe de o parte, preveni cu viitoare măsuri, iar, pe de altă parte, a interveni şi corecta anumite comportamente. Economiştii studiază fenomenul antreprenoriatului de peste un secol, arătând că marile îmbunătăţiri la nivelul societăţii sunt datorate spiritului creator, curajului şi flerului antreprenorilor. De altfel, în ţările cu tradiţie în economia de piaţă, tinerii sunt familiarizaţi încă din primii ani de şcoală cu elementele de bază din domeniul financiar, un rol important în acest demers fiind deţinut deopotrivă de familie, instituţii de învăţământ, societate şi mediul de afaceri. Antreprenorii sunt cei care pot planifica astăzi ziua de mâine, dar care au şi puterea să o construiască. Antreprenorii sunt, în viziunea noastră, foarte importanţi. Talentul şi imaginaţia antreprenorilor români au fost de nenumărate ori confirmate de poveştile de succes care au surprins atât pieţele interne, cât şi pe cele externe", a spus Eugen Nicolăescu, la conferinţa de prezentare a proiectului privind creşterea educaţiei financiare a antreprenorilor din România.

Potrivit acestuia, analizele realizate de banca centrală arată că, pe lângă asemenea exemple de urmat, există oportunitatea de a îmbunătăţi educaţia financiară a antreprenorilor şi de a promova companiile cu capital autohton, care s-au dovedit competitive.

Oficialul BNR a precizat că două dintre vulnerabilităţile structurale cu care se confruntă stabilitatea financiară din România sunt gradul foarte scăzut de intermediere financiară şi nivelul necorespunzător al sănătăţii financiare a firmelor.

"Deci, aceste vulnerabilităţi pot fi asociate într-o bună măsură nivelului modest de educaţie financiară a antreprenorilor. Sondajele recente ale OCDE privind alfabetizarea financiară a întreprinderilor mici şi mijlocii arată că, deşi ne plasăm în multe privinţe peste media statelor din regiune, nivelul educaţiei financiare din ţara noastră rămâne scăzut faţă de nivelul european. În acest context, unul din marile dezavantaje pentru antreprenorii români este că nu au la îndemână cunoştinţe şi/sau informaţii esenţiale cu privire la instrumentele şi soluţiile care le pot face afacerile mai eficiente, inovative, mai uşor adaptabile. Într-un cadru concurenţial atât de intens precum cel din prezent, astfel de elemente pot face diferenţa între menţinerea unei firme pe piaţă şi dispariţia acesteia, între continuarea activităţii la un nivel de subzistenţă şi dezvoltarea sustenabilă, inclusiv prin extinderea pe pieţe regionale şi internaţionale. Proiectul nostru propune dezvoltarea educaţiei economice şi financiare a antreprenorilor într-o manieră coerentă cu abordarea Uniunii Europene şi a Organizaţiei pentru Cooperarea şi Dezvoltare Economică, aderarea la OCDE fiind, după cum toată lumea ştie, unul din obiectivele strategice ale României, iar procesul aderării presupune şi consolidarea educaţiei financiare a antreprenorilor", a spus Eugen Nicolăescu.

El a afirmat că proiectul este gândit şi va fi derulat pe patru direcţii, prima fiind creşterea alfabetizării financiare a firmelor, prin dezvoltarea cunoştinţelor financiare, îmbunătăţirea comportamentului financiar, dar şi prin ameliorarea atitudinii financiare.

Eugen Nicolăescu a făcut referire la sondajul OCDE derulat în anul 2022, potrivit căruia, în România, numai 59% dintre firmele analizate au declarat că au încredere să apeleze la bănci sau alte instituţii similare pentru a obţine finanţarea.

Cea de-a doua direcţie a proiectului pune accent pe creşterea incluziunii financiare în rândul companiilor, a treia se referă la utilizarea mai amplă a produselor şi serviciilor financiare, în timp ce a patra direcţie vizează îmbunătăţirea nivelului de digitalizare a activităţilor financiare şi de afaceri.

"În vederea atingerii obiectivelor enunţate mai sus, proiectul pe care îl prezentăm astăzi îşi propune şapte măsuri de acţiune, care vor fi detaliate pe parcursul evenimentului. Voi trece în revistă o mare parte din aceste măsuri, urmând ca în cadrul conferinţei să capete şi mai multă consistenţă şi, sper eu, mai ales o abordare pragmatică. Prima măsură se referă la stabilirea nivelului educaţiei financiare a antreprenorilor din România pentru a putea monitoriza evoluţiile legate de proiect, metodologia de cuantificare şi aliniată standardelor internaţionale, astfel că reperele ne asigură comparabilitatea cu demersurile similare din alte ţări. Un prim pas foarte important a fost deja făcut, BNR derulând un sondaj la nivel naţional reprezentativ, inclusiv după dimensiunea firmelor şi sectorul lor de activitate. Rezultatele au fost publicate în luna iunie 2023 pe site-ul BNR şi găsiţi acest lucru la secţiunea din cadrul sondaje", a spus Nicolăescu.

Prin cea de-a doua măsură, proiectul îşi propune identificarea unui model de succes al firmelor din România, precum şi popularizarea acestuia. Scopul măsurii este de a selecta indicatori de stabilitate care pot fi relevanţi în luarea deciziilor financiare ale antreprenorilor, atât în perioadele de creştere economică, cât şi atunci când evoluţiile devin mai puţin favorabile.

Prin intermediul celei de-a treia măsuri, proiectul propune promovarea unor lecţii cheie pentru un bun management financiar.

Cea de-a patra măsură are la bază recalibrarea programului BNR EconomicHab.

A cincea măsură are rolul de a găsi soluţia adecvată pentru a îmbunătăţi gradul de incluziune financiare prin facilitarea accesului la oferta de servicii şi produse bancare adaptate necesităţilor, în special în regiunile deficitare din acest punct de vedere.

În ceea ce priveşte a şasea măsură, viceguvernatorul a declarat că BNR va coordona construirea unui portal naţional, împreună cu partenerii din industria financiară. Acest portal va conţine date şi informaţii cu titlu gratuit şi va avea secţiuni multiple, estimarea fiind că acesta va fi funcţional în prima jumătate a anului viitor.

De asemenea, Eugen Nicolăescu a subliniat importanţa unei pregătiri mai bune a personalului din bănci, element care face obiectul celei de-a şaptea măsuri. AGERPRES/(A - autor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Adrian Dãdârlat)

Citeşte şi:

BNR a lansat proiectul Antreprenoriat de Top