Participanţii la procesul de racordare la reţea întâmpină o serie de bariere, legislative, birocratice, asociate finanţării, dar şi unele generate de dezvoltarea insuficientă a reţelelor electrice de transport şi distribuţie, este concluzia unui studiu realizat de Consiliul Concurenţei şi Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

Autoritatea de concurenţă subliniază, printr-un comunicat, că activitatea de racordare la reţelele electrice de interes public reprezintă un serviciu obligatoriu, care se desfăşoară în condiţii reglementate şi pe care trebuie să îl îndeplinească operatorul de transport şi de sistem (OTS), precum şi operatorii de distribuţie (OD). Racordarea la reţeaua electrică presupune parcurgerea mai multor etape, care se concretizează în activităţi distincte prestate de operatori diferiţi, etapele şi procedurile necesare pentru racordarea utilizatorilor la reţea fiind stabilite prin reglementările ANRE.

"Suntem interesaţi în mod special de procesul de racordare la reţeaua de transport/distribuţie a noilor capacităţi de producere din surse regenerabile, având în vedere că s-au lansat mai multe scheme de finanţare, prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, dar şi prin alte programe naţionale şi comunitare de investiţii. În acest context, prioritatea o constituie optimizarea procedurilor naţionale de autorizare/avizare, cu scopul reducerii timpilor de implementare a proiectelor. În acelaşi timp, este foarte important să se facă diferenţa între reglementările strict necesare, cu rol esenţial în asigurarea calităţii serviciilor, şi cele care nu sunt strict necesare, chiar potenţial dăunătoare dezvoltării pieţei", a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

Studiul arată că cele mai frecvente probleme pe care le întâmpină companiile la intrarea pe piaţa producerii energiei electrice din surse regenerabile se referă la procesul de autorizare administrativă (birocraţie, procese netransparente, durata mare de emitere a avizului tehnic de racordare (ATR), cadru legislativ interpretabil şi insuficient). Totodată, au fost identificate şi alte probleme referitoare la investiţiile insuficiente în dezvoltarea reţelelor de energie electrică, lipsa de experienţă în lucrul cu proiecte regenerabile a personalului implicat în diverse etape ale procesului de autorizare, dezvoltarea unor investiţii cu caracter speculativ.

În acest context, autoritatea de concurenţă şi autoritatea de reglementare în energie au formulat o serie de propuneri şi recomandări pentru a elimina sau atenua barierele identificate în cadrul studiului.

"Implementarea unui modul "one-stop-shop" dedicat obţinerii licenţei în domeniul producerii de energie electrică din surse regenerabile, ca parte distinctă în cadrul Punctului de contact unic electronic pentru licenţa industrială, ar putea avea multiple beneficii din punctul de vedere al reducerii timpului de acordare a licenţelor şi, implicit, de racordare la reţea, din punctul de vedere al transparenţei, standardizării şi uniformizării procesului", se menţionează în comunicat.

Astfel, operatorii economici care investesc în capacităţi de producere a energiei regenerabile vor putea aplica pentru obţinerea licenţelor, autorizaţiilor, acordurilor şi avizelor necesare desfăşurării activităţii în cadrul unei singure proceduri, prin intermediul Punctului de contact unic electronic pentru licenţa industrială. În acest fel, se creează posibilitatea de a avea un for unic în România cu privire la proiectele de energie regenerabilă, reunind specialişti în domeniul dezvoltării acestor proiecte, ceea ce ar permite evaluarea mai rapidă a impactului cumulat al tuturor proiectelor.

Având în vedere dificultăţile generate de dezvoltarea insuficientă a reţelelor electrice, care conduce la congestia reţelei în zonele cele mai importante pentru racordarea parcurilor fotovoltaice/eoliene, Consiliul Concurenţei şi ANRE recomandă Ministerului Energiei şi autorităţilor centrale cu atribuţii în reglementarea anumitor etape în cadrul dezvoltării reţelei de transport ca, la elaborarea şi implementarea strategiilor în acest domeniu, să ţină cont de obiectivele asumate de România în domeniul energiei regenerabile şi de necesitatea identificării unor noi posibilităţi de asigurare/facilitare a surselor de finanţare a lucrărilor de dezvoltare a reţelelor.

Din punctul de vedere al legislaţiei, s-a constatat că principalele bariere sunt lipsa unor pârghii legislative care să împiedice dezvoltarea unor investiţii cu un potenţial caracter speculativ şi lipsa unui pachet legislativ corelat, care să prevină durata mare a procesului de racordare. La ora actuală, există situaţii în care unii operatori economici/investitori solicită şi obţin ATR, însă nu intenţionează să finalizeze proiectele şi să le pună în funcţiune, în vederea intrării pe piaţă, ci mai degrabă să vândă proiectele altor investitori la stadiul de "ready to build". Acest comportament duce la blocarea capacităţii disponibile pentru racordarea investiţiilor în proiecte regenerabile pe durata de valabilitate a ATR-urilor obţinute, producând dificultăţi majore pentru investitorii care solicită racordarea la reţea în scopul intrării efective pe piaţă.

ANRE a elaborat în anul 2021 o reglementare care facilitează transferul de informaţii utile potenţialilor investitori, prin transparentizarea şi publicarea capacităţilor disponibile în reţelele electrice şi a limitărilor de capacitate. Cu toate acestea, autoritatea de concurenţă şi ANRE consideră că ar trebui adoptate măsuri suplimentare de descurajare a investiţiilor de tip speculativ, care să prevină sau să atenueze situaţiile de blocaj, cum ar fi, de exemplu, introducerea unei garanţii de execuţie sau sancţionarea inacţiunii prelungite a investitorilor.

De asemenea, procesul de racordare a producătorilor se confruntă cu dificultăţi referitoare la finanţarea lucrărilor de întărire a reţelelor electrice, pentru a putea prelua energia electrică produsă de unităţile noi ce ar trebui instalate, iar practicarea unui tarif de aproximativ 100.000 euro/MW pentru lucrările de întărire a reţelei a făcut ca dezvoltarea proiectelor de anvergură să fie prohibitivă.

"În acest context, Consiliul Concurenţei şi ANRE recomandă utilizarea schemelor de sprijin pentru producerea de energie electrică din surse regenerabile. Una dintre acestea este finanţată prin PNRR şi se bazează pe o procedură de ofertare concurenţială, pentru sprijinirea investiţiilor în producerea de energie eoliană şi solară, cu sau fără instalaţii de stocare integrate. Celelalte tehnologii pentru producerea energiei din surse regenerabile sunt finanţate din Fondul pentru modernizare în perioada 2022-2030 în România", semnalează sursa citată.

În plus, este necesar ca procedurile de racordare la nivelul operatorilor de reţea să fie armonizate, iar aceştia ar trebui să publice ghiduri cu detalii şi documentele necesare. De asemenea, operatorii de distribuţie ar trebui să actualizeze constant informaţiile existente despre racordarea la reţea a producătorilor de energie electrică.

De asemenea, autoritatea de concurenţă şi ANRE recomandă organizarea unor programe de instruire continuă a personalului, având in vedere că o altă problemă cu care se confruntă investitorii în procesul de racordare este lipsa de experienţă în lucrul cu proiectele regenerabile. Deşi personalul operatorilor de reţea este mai bine informat şi mai eficient, lipsa de experienţă în lucrul cu proiecte SRE tinde să întârzie întreg procesul.

"Studiul referitor la identificarea unor posibile bariere legislative la intrarea pe piaţă din perspectiva racordării noilor capacităţi de producere a energiei electrice din surse regenerabile la Sistemul Electroenergetic Naţional" vine în completarea studiului lansat recent de Consiliul Concurenţei privind posibila restricţionare a accesului pe piaţă producătorilor de energie din surse regenerabile, în cadrul procesului de autorizare/avizare de către autorităţile publice. AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)