Fermierii români solicită prelungirea intedicţiei de import al cerealelor şi oleaginoaselor ucrainene după data de 15 septembrie 2023 pentru evitarea şi limitarea pierderilor fermierilor români, a reducerii competitivităţii şi slăbirea poziţiei României de exportator pe piaţa cerealelor, susţin reprezentanţii Clubului Fermierilor Români, într-o scrisoare deschisă adresată autorităţilor.

"Apropierea termenului de expirare a măsurilor de tranzitare cu produse agricole din Ucraina (15 septembrie 2023) şi a faptului că în tot acest timp în care nu a fost respectată în totalitate interdicţia de import local în statele est-europene, ne poziţionează într-o situaţie de incertitudine care afectează major competitivitatea fermierilor din această regiune", avertizează fermierii.

Astfel, reprezentanţii Clubului Fermierilor Români solicită implementarea unor propuneri care să contribuie la revitalizarea sectorului şi creşterea competitivităţii fermelor româneşti.

Prima propunere face referire la "asumarea de către Guvernul României a deciziei de prelungire unilaterală a interdicţiei - după 15.09.2023 - de import al cerealelor şi oleaginoaselor ucrainene pe întreaga durată a războiului, precum şi realizarea unor măsuri care să vizeze respectarea condiţiilor de tranzit, prin susţinerea unor controale riguroase".

Totodată, fermierii solicită susţinerea alocării din bugetul european a unor despăgubiri de cel puţin 30 euro/tonă a producătorilor români pentru compensarea creşterii tarifelor de transport, din cauza impactului importurilor şi presiunii tranzitului de cereale ucrainene pe teritoriul ţării noastre.

Pe de altă parte, fermierii români propun "realizarea demersurilor necesare pentru implementarea urgentă a proiectului Credit Agricol, demers care poate contribui la susţinerea stabilităţii financiare a fermierilor români, în principal legat de facturile scadente în această toamnă, respectiv posibilitatea oferirii unor noi speranţe de continuare a activităţii economice a antreprenorilor din domeniu".

Pe lista de propuneri se mai află: creşterea valorii creditelor pentru capitalul de lucru şi a nivelului valorii maxime a împrumuturilor la nivel de beneficiar în cazul programelor Rural Invest şi Agro IMM Invest, precum şi operaţionalizarea schemei de garantare a certificatelor de depozit şi circulaţiei acestora - asigurarea condiţiilor pentru garantarea certificatelor de depozit emise de depozitării licenţiaţi de minister, în scopul includerii acestora în circuitul economic şi bancar.

"În contextul acestor probleme semnificative cu care se confruntă ţara noastră, vă rugăm respectuos să luaţi în considerare posibilitatea de a solicita Comisiei Europene compensaţii adecvate care să îmbunătăţească situaţia disperată a fermierilor români care se află în prag de faliment pentru a menţine stabilitatea pieţei şi a gestiona războiul din Ucraina şi provocările aduse de schimbările climatice", se precizează în document.

De asemenea, fermierii propun susţinerea demersurilor politico-diplomatice pentru alocarea unui buget european în vederea dezvoltării infrastructurii portuare şi rutiere în România, pe fondul continuării tranzitului cerealelor şi oleaginoaselor ucrainene.

"Clubul Fermierilor Români este solidar celorlalte asociaţii - Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare (AAC) şi Forumul Agricultorilor şi Procesatorilor Profesionişti din România (FAPPR) - în ce priveşte propunerile de măsuri privind interzicerea importurilor din Ucraina şi asigurarea stabilităţii financiare a fermelor din România", se mai spune în document.

Potrivit sursei citate, România a pierdut peste 3 miliarde euro doar în cazul valorificării cerealelor anului agricol 2022, la care adăugăm pierderi preliminar estimate de peste 1,3 miliarde euro asociate, până în prezent, anului 2023 - din cauza perturbării pieţei regionale a cerealelor, creşterea semnificativă a costurilor logistice, prin acordarea facilităţilor de export, prioritate logistică, renunţarea la controalele sanitar-veterinare şi taxe vamale pentru cerealele din Ucraina.

În contextul creşterii cu doar 10% a producţiei de grâu faţă de anul precedent se estimează că cifra de afaceri a antreprenorilor agricoli va scădea cu aproximativ 30%, punând astfel în pericol finanţările necesare pentru supravieţuirea acestui sector vital al economiei noastre, spun fermierii.

Potrivit documentului, scăderea preţurilor este mai abruptă la culturile de primăvară (floarea-soarelui şi porumb) şi către sfârşitul anului, din cauza exporturilor de produse ucrainene în spaţiul comunitar european. La acestea se adaugă creşterea generală a preţurilor pentru inputurile agricole, astfel încât pierderile fermierilor se vor acutiza, aflându-se în imposibilitatea de a-şi achita datoriile aferente inputurilor utilizate şi ratele scadente în lunile care urmează.

"România se confruntă, în mod constant, cu o favorabilitate climatică mai mică în comparaţie cu Ucraina, ceea ce va diminua, în mod inevitabil, atractivitatea afacerilor agricole pentru investitori. De asemenea, dublarea volumului de cereale care tranzitează ţara noastră din Ucraina va avea efect asupra creşterii costurilor logistice", afirmă fermierii.

În opinia acestora, România va deveni necompetitivă, majoritatea fermierilor noştri având de suferit din cauza producţiilor mai mari din Ucraina şi a preţurilor mai scăzute cu aproximativ 50%, în contextul în care exporturile Ucrainei continuă să crească rapid ajungând, în acest an, la 16 milioane de tone de grâu şi 22 milioane de tone de porumb.

În acest context, ridicarea restricţiei de export a Ucrainei, programată pentru 15 septembrie, în cele 5 ţări pe care le tranzitează în prezent, sub interdicţia de a realiza activităţi comerciale cu anumite produse şi care oricum nu este în totalitate respectată, are şi va avea un impact negativ asupra competitivităţii fermierilor români şi asupra economiei noastre în ansamblu.

În acelaşi timp, reprezentanţii organizaţiei de fermieri menţionează că Ucraina foloseşte în producţie substanţe interzise de mai bine de 10 ani spre a fi folosite în sectorul agricol din UE (furadan, erbicide sulfonilureice, acetoclor) şi sunt competitivi din perspectiva preţurilor deoarece utilizează aceste pesticide care au un preţ mai mic decât inputurile fermierilor din spaţiul comunitar. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)