România are un deficit structural foarte mare, posibil cel mai mare mare din Uniunea Europeană, pe care unele estimări îl plasează la 6%, a afirmat, vineri, preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, la evenimentul de lansare "The Tax Institute", primul think tank dedicat fiscalităţii.

"Avem o situaţie foarte dificilă în ceea ce priveşte echilibrul bugetar şi chiar situaţia balanţei externe. Avem un deficit structural foarte mare, adică diferenţa între venituri permanente şi cheltuieli permanente, deşi nimic nu este permanent pe lumea asta, orice se poate schimba. Se pare că este cel mai mare deficit din Uniunea Europeană. Diverse estimări îl plasează în jur de 6%. Acest deficit este mult peste 3%, iar 3% e o ţintă pentru noi. De fapt noi ar trebui să ne ducem, dacă vrem să intrăm şi în zona euro, dacă vrem să avem spaţiul fiscal pentru a amortiza şocuri externe, de la războaie până la pandemie şi crize, trebuie să avem un echilibru bugetar definit prin deficit mic şi venituri fiscale mai mari, ceea ce nu se înţelege. Unii tot filosofează că deficitul acesta sau veniturile fiscale joase sunt o consfinţire, o întruchipare a contractului social. Domnul preşedinte al Senatului vorbea despre o maşină care nu se gripează. Maşina este gripată. Maşina trăieşte cu benzină cumpărată, primită de la alţii, pe datorie. Noi nu vom putea continua cu asemenea deficite. Nu avem timp, chiar dacă am găsi ceva îngăduinţă la Comisia Europeană. Şi ce aş mai spune şi o spun fără diplomaţie: această corecţie nu se poate realiza realiza prin miracole. Miracole nu există în economie", a explicat Daniel Dăianu.

Acesta a adăugat că trebuie realizată această corecţie macroeconomică chiar dacă înseamnă "nemulţumire, frustrare, mânie", subliniind că România a mai trecut prin momente foarte dificile, costisitoare pentru societate, cetăţeni şi mediul de afaceri.

"Şi această corecţie înseamnă nemulţumire, frustrare, mânie, pentru că ai o criză a nivelului de trai, oamenii sunt speriaţi, bucăţi de drone pică pe teritoriul României, şi noi venim acum şi cu o corecţie macroeconomică care trebuie făcută. Nu o putem amâna sine die. Plătim şi pentru greşeli foarte mari din trecut. Noi nu am avut greşeli, să spunem, într-o progresie incrementală, noi am avut o eroare monumentală. În 2015-2016 am redus taxe şi impozite şi am crescut cheltuieli. Aşa ceva rar găseşti în istoria economică modernă. Nu se întâmplă aşa ceva. Am ajuns cu veniturile fiscale fără contribuţie, de la 19% din PIB la 15% din PIB, diminuare de 4% şi am fost avertizaţi: nu vă jucaţi cu focul că nu veţi putea reveni. (...) Efectele sunt foarte mari şi pot să producă mai mult decât nelinişte socială. Ai nevoie de stabilitate. Deci este un moment dificil şi această corecţie trebuie făcută", a afirmat Dăianu.

În opinia sa, cei care susţin că o corecţie se poate realiza numai pe partea de cheltuieli ale statului "alimentează o himeră", de aceea trebuie "să umbli şi la venituri", respectiv la eliminarea inechităţilor din sistemul fiscal.

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO

"Nu se poate face numai pe partea de cheltuieli, trebuie să umbli şi la venituri. Sigur o faci prin eliminarea exceptărilor. Aceste inechităţi în sistemul fiscal care este ciuruit, a fost capturat de grupuri de interese. Acesta e adevărul şi trebuie să spunem acest lucru. Din păcate, cei care câştigă datorită acestui sistem fiscal sunt cei care vociferează să rămână ca în Caragiale: domnule, să se schimbe, dar să nu se modifice. Ei cred că străinătatea va finanţa România sine die. Nu o va finanţa sine die, chiar dacă simpatizează România", a mai spus Dăianu.

De asemenea, preşedintele Consiliului Fiscal consideră că România are puterea să nu intre în încetare de plăţi, dar numai "cu mari suferinţe însă".

"Aş mai spune însă ceva. Au fost unele voci: România intră în faliment. Nu, România nu va intra în încetare de plăţi. România are puterea, cu mari suferinţe însă, fie că are asistenţă internaţională, fie că nu, să nu intră în încetare de plăţi. România a mai trecut prin situaţii foarte grele, trebuie desfiinţată şi această situaţie", a transmis oficialul CF.

În privinţa cheltuielilor, preşedintele Consiliului Fiscal subliniază că România poate " tăia foarte mult", dar trebuie să facă şi o analiză a acestor cheltuieli, "să realizeze spending reviews, cum sunt numite la OCDE". În prezent acestea sunt realizate pe Educaţie şi Sănătate, dar ar trebui făcute şi pe funcţionarea statului român.

"În privinţa cheltuielilor, iar putem tăia foarte mult. Uitaţi-vă la structura cheltuielilor. Dacă scoţi Învăţământul cu 400.000 şi ceva, dacă scoţi Sănătatea cu 300.000 şi ceva, Armata, Poliţia, te duci la peste 850.000 oameni. Rămâi cu administraţia centrală şi locală şi acolo ar trebui să faci corecţiile. Să crezi că poţi să scoţi o treime peste noapte din această populaţie, să spunem, de 400.000, o treime peste noapte, ca să scoţi cât? După evaluările noastre nu poţi să scoţi mai mult, admiţând că nimeni nu crâcneşte ca într-un sistem totalitar, se încolonează şi pleacă acasă, nu scoţi mai mult de 0,5-0,6% din PIB. (...)", a explicat Dăianu.

În ceea ce priveşte PNRR, preşedintele CF a menţionat că acesta vine cu reforme absolut necesare, dar mai vine şi cu "calitatea oamenilor", precizând totodată că degeaba ai o arhitectură bună dacă "la butoane" sunt puşi oameni nepricepuţi.

Legat de gradul redus de colectare al Fiscului, Dăianu a menţionat că ANAF lucrează în continuare pe analiză de risc şi menţine discreţionarismul, deşi ar trebuie să lucreze pe mecanisme care să depersonalizeze relaţia între plătitori şi angajaţii Fiscului. El a adăugat că Bulgaria a ajuns la un grad de colectare de 31% din PIB, în timp ce în Ungaria, Polonia şi Cehia la 35% - 36%.

Nu în ultimul rând, Dăianu şi-a manifestat surprinderea faţă de reducerea fondurilor europene destinate României, precizând că executivul european nu a judecat corect în această situaţie.

"Eu cred că nu a judecat Comisia corect. Dacă aceste deficite sunt foarte mari, înseamnă că evoluţia României nu a fost aşa grozavă, nu este măiastră, este o evoluţie nesustenabilă. Dacă este o evoluţie nesustenabilă, nu tai din fondul României, poţi să-i spui altceva: oameni buni aveţi evoluţie nesustenabilă, vă penalizăm pe deficit, dar nu vă luăm din fondurile europene. În ceea ce priveşte cheltuielile militare şi eu cred că e o problemă a Uniunii Europene, pentru că nu e normal să nu sprijini mai mult ţările din Flancul Estic. În Portugalia, nu cad drone sau în Spania. În ţările de aici situaţia este mult mai complicată şi Uniunea Europeană ar trebui din bugetul Uniunii Europene să ne sprijine", a concluzionat preşedintele Consiliului Fiscal. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)

Mai multe fotografii pe AGERPRES FOTO