Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) solicită sprijin Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului pentru revigorarea activităţii de incoming, în condiţiile în care România nu este în stare să atragă mai mult de 1,5 milioane de turişti străini, iar produsul turistic nu este suficient de cunoscut peste graniţe.

"Incoming-ul, deci turismul receptor, unica formă de export de servicii din turism, ne arată că niciun guvern nu i-a acordat cu adevărat atenţie. Cifrele ne indică o realitate cruntă. România nu este în stare să aibă mai mult de 1,5 milioane de turişti străini. Atât am primit în 2022, pe când, anul trecut, vecina noastră Bulgaria a înregistrat peste 5 milioane de turişti străini. Această situaţie se datorează în mare parte lipsei de investiţie în promovarea externă a ţării. Cu un buget de doar 1,5 milioane de euro, nu putem concura la nivel internaţional şi a atrage turişti străini în România", a declarat Alin Burcea, prim vicepreşedinte ANAT.

Acesta a precizat că la târgurile internaţionale nu se mai poate participa gratuit, deoarece este considerat ajutor de stat, "deci se obţine greu şi cu aprobare şi nu există nici o schemă flexibilă de co-plată", iar prima de incoming nu se prea aprobă.

"Cerem actualului ministru de resort abordarea unei politici coerente de aducere a turiştilor străini în România", a precizat Burcea.

Potrivit unui comunicat al ANAT, remis miercuri AGERPRES, incoming înseamnă aducerea de turişti străini, export de servicii, aport valutar, un factor important pentru îmbunătăţirea imaginii României şi "fresh money" în economie.

"România este în căutare disperată de echilibru bugetar, caută surse noi de venituri şi tăieri de costuri, dar ignoră complet 'fresh money'. Aceste sume pot fi aduse în economia ţării cu un efort şi cu o investiţie minime în comparaţii cu alte investiţii şi cheltuieli cu mult mai multe zerouri", susţin reprezentanţii ANAT.

În prezent, România nu beneficiază de o activitate de incoming semnificativă, iar produsul turistic al României nu este suficient de cunoscut în străinătate, precizează ANAT.

Potrivit unui raport al Comisiei Europene, turiştii români contribuie în proporţie de 86% la cheltuielile turistice realizate în România. Din păcate, banii lăsaţi de străini reprezintă doar 14% din totalul cheltuielilor turistice, o rată care plasează România la coada Europei.

"Actuala strategie propusă de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului propune o ţintă de 4,6 milioane de turişti în 2035, destul de modestă faţă de preconizările anterioare. Cifra a fost înjumătăţită faţă de ţinta afirmată doar acum trei luni, de 10 milioane de milioane de turişti în 2035", afirmă reprezentaţii ANAT.

În acest context, pentru a dezvolta incoming-ul, ANAT propune câteva măsuri prioritare, prima dintre ele fiind participarea activă la târgurile internaţionale de turism. Asociaţia solicită să nu se mai repete lipsa la târguri precum ITB Berlin (cel mai mare târg european de profil), precizând că participarea operatorilor de turism în standul naţional, privită ca ajutor de stat, reprezintă o gravă eroare.

"Ţara noastră are nevoie de o prezentare personalizată, nu ştearsă, standard, cum a mai fost, din păcate, în ultimii ani. ANAT cere reluarea susţinută a participării la târgurile internaţionale de turism şi revizuirea condiţiilor de participare, un pas crucial pentru a promova destinaţia România pe plan internaţional. În acest context, participarea operatorilor de turism în standul naţional, privită ca ajutor de stat, reprezintă o gravă eroare. Trebuie deschisă uşa larg şi susţinută participarea operatorilor din ţară în nume propriu la târgurile internaţionale. În prezent avem o schemă de minimis complicată, greu de înţeles şi de aplicat, sprijinul fiind complet neatractiv. Trebuie facilitată participarea largă a operatorilor privaţi şi asociativi la toate târgurile importante, prin coparticipare/coplată, care ar trebui radical îmbunătăţită. În 30 de ani nu au fost identificaţi bani suficienţi pentru promovarea turismului la nivel internaţional, iar procedurile au fost greoaie. De la lansarea ultimei strategii de promovare şi dezvoltare turistică au trecut 15 ani. Aceasta a fost elaborată de o firmă specializată, însă, după ce aplicarea ei s-a oprit, a fost lăsată pe umerii funcţionarilor din ministerul de resort şi pe aportul benevol al patronatelor şi asociaţiilor de turism", se menţionează în comunicat.

ANAT doreşte ca ministerul de resort să organizeze o licitaţie unde să câştige o firmă profesionistă, cu rezultate internaţionale dovedite în promovarea internaţională a unei ţări.

O altă prioritate, în opinia ANAT, vizează alocarea unor resurse financiare substanţiale pentru promovare. ANAT susţine alocarea unei sume anuale de minim 20 de milioane de euro pentru promovarea turistică şi a identificat sursele de finanţare.

"Cerem actualului ministru abordarea unei politici coerente pe termen lung pentru a aduce turişti străini în România. Totodată, legislaţia privind licitaţiile publice trebuie revizuită şi adaptată realităţilor pieţei, mereu în schimbare, pentru a asigura procese de licitare rapide şi transparente", spun reprezentanţii asociaţiei patronale.

Potrivit sursei citate, este nevoie de înfiinţarea unei Organizaţii de Management al Destinaţiei (OMD) naţionale, ideea care a dispărut cu totul din strategia lansată în dezbatere, iar cele câteva asociaţii de promovare şi dezvoltare turistică locale ori regionale (APDT), care şi-au dovedit eficienţa, întâmpină bariere birocratice în transformarea în OMD.

ANAT susţine în continuare înfiinţarea unei Organizaţii de Management al Destinaţiei (OMD) la nivel naţional, printr-un real parteneriat public-privat, responsabilă cu gestionarea transparentă a fondurilor de promovare şi dezvoltare. O asemenea structură ar coordona şi activitatea OMD-urilor locale şi regionale, care de multe ori nu comunică eficient între ele.

O altă prioritate vizează simplificarea procedurii pentru prima de incoming.

"Proiectul primit cu mare entuziasm în urmă cu aproape un an a eşuat lamentabil în implementare, barierele birocratice descurajând potenţialii aplicanţi. ANAT a propus modificarea procedurii pentru acordarea primei de incoming, astfel încât să se optimizeze utilizarea eficientă a fondurilor alocate. Această măsură ar contribui la atragerea mai multor turişti străini în România", subliniază ANAT în comunicat.

Organizarea unei secţiuni în târgurile naţionale de incoming, tip business to business, unde să fie invitaţi agenţi de turism şi specialişti în turism, în regim de "hosted buyers", alături de jurnalişti şi influenceri din statele considerate "pieţe-ţintă", reprezintă o altă cerinţă a ANAT. O ţintă de promovare ar putea fi constituită de ţările din regiune, cu acelaşi nivel de risc ca şi România, care nu au temeri privind războiul din Ucraina, precum Grecia, Bulgaria, Turcia, Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia sau Serbia.

Potrivit sursei citate, ministerul de resort ar trebui să genereze evenimente de promovare reciprocă, unde să fie invitaţi agenţi de turism şi specialişti în calitate de "hosted buyers"

De asemenea, reprezentanţii ANAT cer restructurarea procedurii de acordare a vizelor turistice pentru România, în aşa fel încât să existe posibilitatea obţinerii vizelor online, cel puţin pentru statele cu risc de imigrare scăzut şi cu potenţial demonstrat de creştere a numărului de turişti şi a duratei sejurului.

"În prezent, viza de România este mai greu de obţinut decât cea Schengen. În acest an, România va primi 1,5 milioane de turişti, mult mai puţin şi faţă de 2019, când primea 2,7 milioane", arată ANAT.

Nu în ultimul rând, Asociaţia solicită stabilitate fiscală, deoarece se cunoaşte faptul că ofertarea pentru turismul internaţional organizat se face cu anticipaţie de un an şi chiar peste. Orice majorare ulterioară de impozite şi taxe impusă operatorilor în turism duce la obligarea acestora de a o suporta, erodând marja de profit şi bugetele de investiţii. Astfel, turismul de incoming ar fi descurajat pentru următorii 3 ani.

O cotă TVA 0% pentru export de servicii ar sprijini esenţial turismul românesc, consideră reprezentanţii ANAT.

Totodată, ANAT atrage atenţia că, din cauza dificultăţilor întâmpinate, doar 50 din cele 2.200 de agenţii de turism active în prezent desfăşoară activitate de incoming. Pentru a schimba această situaţie, ANAT invită autorităţile să sprijine turismul şi să ia măsurile necesare pentru a promova în mod corespunzător destinaţia turistică România pe plan internaţional. De asemenea, Asociaţia trage un semnal de alarmă cu privire la neglijarea continuă a promovării turismului de incoming în ţara noastră de către autorităţile competente şi constată, an de an, o discrepanţă semnificativă între numărul turiştilor străini care vizitează România şi numărul acestora în alte destinaţii europene de referinţă.

"Ne onorează, dar este trist că, pe când mari personalităţi din alte ţări cred în România şi în potenţialul său turistic - şi aici putem oferi exemplul Majestăţii Sale Regele Charles al III-lea, precum şi al multor jurnalişti, artişti şi lideri de opinie internaţionali - pe de altă parte, autorităţile noastre resping şansele de dezvoltare a turismului, prin lipsa lor de implicare şi acţiune", transmit reprezentanţii ANAT.

La ora actuală, puţinii străini care vin în România sunt aduşi îndeosebi de către agenţiile de turism specializate pe incoming, "care fac eforturi supraomeneşti". De asemenea, sunt turişti care află că ţara noastră este vizitabilă şi are ce oferi de pe internet, de la prieteni ori datorită unor jurnalişti, bloggeri sau vloggeri care sosesc pe cont propriu.

"Putem ajunge la 10 milioane de turişti străini în România şi la 100 de milioane de nopţi de cazare, în următorii 7-10 ani. Condiţia este să avem buget de promovare şi proceduri simplificate. Acum avem un buget infim şi nici pe acesta nu reuşim să îl consumăm. Mai avem nevoie de know how în branding şi promovare internaţională. Cum în 30 de ani Guvernul nu a reuşit să aloce din buget sumele necesare promovării şi nici suprataxarea firmelor nu reprezintă o soluţie, singura cale este instituirea unui city tax de 1 euro/noapte plătită de toţi turiştii care se cazează în România. Mai avem nevoie de o regândire a sistemului de vize turistice pentru a fi acordate transparent şi, în cel mai scurt timp, chiar vize electronice şi vize la sosire pe aeroport. Avem nevoie de stimularea curselor directe de avion între aeroporturile din România şi din cele 7 ţări sursă cheie. Şi mai ales avem nevoie de voinţă şi hotărâre în promovarea României", subliniază Adrian Voican, vicepreşedinte ANAT.

Deşi marea majoritate a turiştilor şi vizitatorilor străini care vin în ţara noastră rămân plăcut surprinşi şi încântaţi, Guvernul, în general, nu este interesat de tema aducerii de turişti străini în România, iar cifrele şi rezultatele indică "această tristă realitate".

Potrivit sursei citate, alte destinaţii turistice au bugete anuale pentru promovarea şi dezvoltarea turismului de ordinul milioane de euro. Astfel, Austria - 54 de milioane de euro, Polonia - 15 milioane de euro, Ungaria - 227 de milioane de euro pentru perioada 2021-2030 sau Israel - peste 227 de milioane de dolari (bugetul total alocat turismului pentru 2022). Ca o idee, Ucraina planificase un buget de promovare şi dezvoltare turistică de 31 de milioane de dolari înainte de 2020.

Nu în ultimul rând, reprezentanţii ANAT menţionează că turismul de incoming, cea mai facilă formă de export, reprezintă o oportunitate inestimabilă pentru îmbunătăţirea imaginii României şi promovarea unei percepţii pozitive în rândul turiştilor străini.

"Considerăm că Guvernul ar trebui să-şi dea tot interesul pentru dezvoltarea ei, dacă îi mai pasă şi de ideea de a atrage bani în ţară prin exporturile de produse 'made in Romania'. ANAT îşi exprimă dorinţa de a colabora strâns cu autorităţile pentru a dezvolta o strategie coerentă şi integrată de promovare, care să conducă la o creştere semnificativă a numărului de turişti", susţin reprezentanţii ANAT, în comunicatul transmis AGERPRES. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea)