Cercetători UBB contribuie la un studiu publicat în revista Science privind schimbările biodiversității montane europene

Un nou studiu publicat în prestigioasa revistă Science arată că, deși numărul total de specii de plante de pe vârfurile montane din Europa este în creștere, această tendință ascunde și o accelerare a disparițiilor locale, care afectează în special speciile caracteristice altitudinilor mari.

Cercetarea a fost realizată de un consorțiu european la care au contribuit prof. dr. Mihai Pușcaș, de la Universitatea Babeș-Bolyai (Grădina Botanică 'Alexandru Borza' și Facultatea de Biologie și Geologie), și CS II dr. Tudor Ursu, de la Institutul de Cercetări Biologice din Cluj-Napoca. Studiul se bazează pe monitorizarea a 896 de suprafețe permanente de vegetație de pe 62 de vârfuri din 16 regiuni montane europene, inclusiv din Carpați, investigate de patru ori între 2001 și 2022 în cadrul rețelei internaționale GLORIA.

Încălzirea climatică a permis plantelor de la altitudini mai joase să urce și să colonizeze vârfurile montane, ceea ce a dus la creșterea numărului total de specii. În același timp însă, speciile adaptate la condițiile reci ale marilor altitudini sunt tot mai frecvent pierdute din comunitățile vegetale. Rata disparițiilor locale a crescut, iar pierderile au fost mai mari pe vârfurile care au cunoscut o încălzire mai puternică.

Datele colectate în Carpați contribuie la această imagine de ansamblu și arată importanța monitorizării acelorași comunități de plante pe perioade lungi de timp.

'Faptul că găsim mai multe specii pe vârfurile montane poate părea, la prima vedere, un semn pozitiv. În realitate, în spatele acestei creșteri are loc o schimbare mai complexă a vegetației: plantele de la altitudini mai joase urcă, în timp ce unele dintre speciile alpine caracteristice intră în declin. Monitorizările pe termen lung din Munții Rodnei ne permit să surprindem aceste procese și să înțelegem ce pot însemna ele pentru viitorul biodiversității montane', explică prof. dr. Mihai Pușcaș, coordonatorul grupului de cercetare din Carpații de Sud-Est.

Studiul arată și că disparițiile locale sunt adesea precedate de perioade mai lungi de declin al populațiilor. Pentru că, în general, plantele alpine sunt perene (trăiesc foarte mulți ani) și rezistente la stres, dispariția lor poate avea loc la mult timp după debutul schimbărilor de mediu. Accelerarea pierderilor observată în prezent ar putea reprezenta astfel manifestarea unei 'datorii de extincție' acumulate în ultimele decenii.

Rezultatele arată că simpla creștere a numărului de specii nu înseamnă neapărat un semnal bun în evaluarea biodiversității: noile colonizări pot masca pierderea tocmai a plantelor care definesc ecosistemele alpine.

'Am fost întrebat în repetate rânduri la ce ne raportăm dacă rankingurile nu mai sunt suficiente sau relevante pentru a reflecta nivelul și poziționarea unei universități. Cred că publicațiile în reviste științifice de prestigiu, cu standarde foarte exigente de selecție, alături de granturile câștigate în competiții academice de nivel înalt, sunt repere importante la care UBB se va raporta tot mai mult în viitor. Îl felicit pe colegul nostru, profesorul Mihai Pușcaș, și mă bucur că președintele comisiei de specialitate din Senatul UBB are asemenea realizări', afirmă rectorul UBB, prof. univ. dr. psih. Daniel David.

Tradiție și Excelență prin Cultură-Știință-Inovație din 1581

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) este universitatea cu cel mai complex profil academic din țară (prin numărul de programe și caracterul multicultural cu trei limbi academice oficiale: română, maghiară și germană), cu tradiția academică cea mai veche din România (începută acum 445 de ani - 1581), reprezentând de asemenea cea mai mare comunitate academică din țară (de aproximativ 55.000 de oameni, din 15 localități și 12 județe). De la fondare, UBB face parte din galeria universităților de prestigiu și de referință din România, de mai mulți ani UBB ocupând primele poziții în țară în rankingurile internaționale globale și pe domenii, aflându-se constant între primele 5% universități ale lumii (din cele aproximativ 30000 existente), cu o infrastructură academică avansată (ex. unități CDI integrate în rețele europene, laboratoare didactice modernizate și integrate cu realitatea virtuală/augmentată/mixtă prin Centrul UBB-EON-XR etc.). Recent (2021), în urma auditului internațional QS STAR, UBB a fost confirmată ca prima universitate world-class (QS*****) din România, din 2020 UBB a fost acceptată în GUILD, organizația unora din cele mai prestigioase universități europene world-class/research-intensive, a primit distincția europeană HR Award for Excellence, iar din 2021/2022 este parte a alianței universităților europene EUTOPIA.

Direcția Comunicare și PR a UBB