Julien Munch (CCIFER): Franţa este de 30 de ani un investitor strategic în România; investiţiile franceze au fost de 9,7 miliarde de euro în 2022
Franţa este de 30 de ani un investitor strategic în România, iar valoarea investiţiilor sale aici s-au ridicat la 9,7 miliarde de euro în 2022, adică aproape 10% din nivelul total al investiţiilor străine directe, a declarat luni Julien Munch, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Franţei în România (CCIFER).
"Franţa este de 30 de ani un investitor strategic în România. În 2022, valoarea investiţiilor franceze în România a fost de 9,7 miliarde de euro, adică aproape 10% din nivelul total de investiţii străine directe. Investiţiile franceze au contribuit la dezvoltarea unor domenii strategice pentru România, precum: energia, agricultura, industria automobilului, marea distribuţie alimentară, aviaţia, finanţele şi băncile, construcţiile navale, digitalizarea şi tehnologiile înalte, telecomunicaţiile, materialele de construcţii şi sănătatea. Schimburile comerciale au crescut cu peste 26,4%, până la 277,4 miliarde de euro în 2022. Cred că pot să spun că investitorii francezi contribuie în România la crearea de valoare adăugată, în colaborare cu companiile româneşti. Ei apreciază spiritul antreprenorial şi de inovare al acestei ţări. Sunt sensibili la stabilitatea legală şi la predictibilitatea mediului economic, graţie normelor europene şi regulilor pieţei libere, precum şi graţie stabilităţii politice", a menţionat Julien Munch, la deschiderea Forumului de afaceri "Împreună, pentru o Europă mai puternică, mai verde şi mai sigură".
Preşedintele CCIFER a subliniat că investiţiile franceze în România au creat locuri de muncă stabile, care contribuie la îmbunătăţirea calităţii vieţii şi la împlinirea unei cariere profesionale pentru mulţi cetăţeni români.
El a precizat că mai mult de 125.000 de persoane sunt angajate în companii cu capital francez şi toate participă astăzi la transformarea structurală a ţării. La aceasta se adaugă locurile de muncă asociate în cadrul întreprinderilor şi producătorilor români, furnizori şi parteneri ai acestor firme franceze.
Potrivit acestuia, companiile din comunitatea franco-română caută o viziune de viitor, cu pragmatism şi conştiinţă europeană, în contextul crizelor suprapuse cu care se confruntă Europa şi cetăţenii săi în ultimii ani: criza sanitară, războiul din Ucraina, criza climatică, tensiunile economice şi inflaţioniste.
"Ceea ce căutăm este o viziune despre viitor. Avem cu toţii în minte crizele suprapuse care ne-au marcat profund viaţa în ultimii ani: criza sanitară, războiul din Ucraina, criza climatică sau chiar tensiunile economice şi inflaţioniste. Calitatea vieţii cetăţenilor, competitivitatea companiilor, stabilitatea şi securitatea ţărilor europene, precum şi valorile democratice au fost puse la încercare de aceste crize şi o vor fi în continuare. Statele membre ale Uniunii Europene, printre care România şi Franţa, au construit împreună cu instituţiile europene strategii pentru a gestiona aceste crize. Sunt transformări profunde prin care Uniunea Europeană a început să treacă", a adăugat preşedintele Julien Munch.
Preşedintele CCIFER a punctat de asemenea importanţa colaborării şi a parteneriatului, pentru a putea asigura dezvoltarea economică şi socială a unei ţări, pe termen lung.
"A fi împreună înseamnă capacitatea de a aduce la un loc, într-o dinamică comună, actorii publici şi privaţi care determină dezvoltarea economică şi socială de durată a unei ţări. Învingerea crizelor, transformarea dificultăţilor în oportunităţi şi participarea la crearea de valoare în economiile noastre - asta este ceea ce reprezintă forţa comunităţii franco-române de afaceri: faptul că muncim şi construim împreună", a mai spus Julien Munch.
În opinia sa, "într-o lume atât de interconectată cum este cea din ziua de azi", creşterea economică a unei ţări nu se poate face decât în parteneriat.
"Împreună - asta înseamnă că nu este vorba de o întreprindere franceză sau o întreprindere românească, nu sunt decât companii profund implicate în economia şi dezvoltarea ţării. Faptul că printre membrii CCIFER, avem şansa să numărăm zeci de firme româneşti este o dovadă în plus, dacă mai era nevoie, a calităţii schimburilor din cadrul acestei comunităţi de afaceri franco-române", a punctat Julien Munch.
Fondată în anul 1996, Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Franceză în România (CCIFER) este o comunitate de afaceri bazată pe savoir-faire-ul francez. Este un lider angajat în dezvoltarea durabilă a persoanelor, comunităţilor, a companiilor şi a României. CCIFER reuneşte peste 550 de companii cu capital francez, dar şi autohton. Companiile membre sunt investitori strategici şi lideri în diverse sectoare de activitate ale economiei locale. De asemenea, CCIFER este un actor angajat în orientarea profesională a tinerilor şi inserţia acestora într-un parcurs de carieră, derulând programe de educaţie şi facilitând recrutarea şi dezvoltarea talentelor. Partener solid pentru dialogul public-privat, CCIFER exprimă o poziţie comună a investitorilor francezi în România, alături de alte organizaţii de profil. AGERPRES/(A - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea)
* Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO
** Citiţi şi:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
BNR: România rămâne pe ultimul loc în UE la intermediere financiară
România continuă să ocupe ultima poziție în Uniunea Europeană în funcție de ponderea creditului neguvernamental în PIB, indicatorul situându-se la 22%, față de media europeană de 66%, potrivit Raportului asupra stabilității financiare al BNR. 'România continuă să se situeze pe ultima poziție în Uni
BNR: Litigiile generate de amenzile privind ROBOR pot depăși valoarea sancțiunilor aplicate băncilor
Litigiile care ar putea fi inițiate de clienții băncilor în urma amenzilor aplicate de Consiliul Concurenței în cazul ROBOR ar putea genera pierderi semnificativ mai mari decât cuantumul sancțiunilor, avertizează Banca Națională a României în Raportul asupra stabilității financiare publicat luni. Potrivit raportul
MMAP: Programul Rabla 2026 pentru persoane fizice va fi lansat în condiții similare cu cele din 2025
Programul Rabla 2026 pentru persoane fizice va fi lansat în formatul similar cu programul care a funcționat în ultima sesiune dedicată persoanelor fizice din anul 2025, iar bugetul total alocat se ridică la 300 de milioane de lei, a anunțat luni Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Astfel, introducerea noilor criterii privind
BNR: Creditele neperformante ale companiilor au urcat la 5,6%, în martie 2026
Calitatea portofoliului de credite acordate companiilor nefinanciare s-a deteriorat, rata creditelor neperformante (NPL) urcând la 5,6% în martie 2026, cu 1,2 puncte procentuale mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce pe segmentul populației aceasta s-a îmbunătățit, arată Raportul asupra stabilității financiare publicat l
BNR: Riscurile la adresa stabilității financiare se mențin ridicate, pe fondul dezechilibrelor interne și al tensiunilor geopolitice
Riscurile la adresa stabilității financiare se mențin la un nivel ridicat, similar evaluărilor din raportul anterior, pe fondul persistenței dezechilibrelor și vulnerabilităților interne, precum și al amplificării tensiunilor geopolitice la nivel global, potrivit Raportului asupra stabilității financiare din iunie 2026, publicat luni de Banca Națională a Români
Transformările din industria auto impun reevaluarea politicilor de prețuri de transfer (opinie)
Tranziția către vehicule electrice, volatilitatea costurilor și reorganizarea lanțurilor de aprovizionare impun reevaluarea periodică a politicilor de prețuri de transfer și a modului în care sunt distribuite funcțiile, riscurile și profiturile în cadrul grupurilor multinaționale, potrivit unui material de opinie publicat de Deloitte România.
Ministerul Finanțelor a împrumutat luni peste 1,575 miliarde lei de la bănci
Ministerul Finanțelor (MF) a împrumutat, luni, 1,575 miliarde lei de la bănci, prin două emisiuni de titluri de stat, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Astfel, MF a atras 463,3 milioane de lei printr-o emisiune de obligațiuni cu o maturitate reziduală la 106 luni, la un randament mediu de 6,65% pe an.
Dăianu: Nu modelul de creștere este vinovat pentru dezechilibre, ci erorile de politici macroeconomice și calitatea instituțiilor
Dezechilibrele macroeconomice ale României sunt cauzate de erori de politici macroeconomice și de slăbiciunea instituțiilor, nu de modelul de creștere economică, iar aderarea la zona euro nu este posibilă atât timp cât România înregistrează deficite mari, afirmă președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, într-un material de op
Sindicaliști feroviari, despre măsura de colectare a sesizărilor online: Investițiile au fost amânate ani la rând, iar subfinanțarea a devenit o constantă
Problemele din sistemul feroviar sunt cauzate de lipsa investițiilor și de subfinanțarea cronică, nu de activitatea salariaților, iar realitatea căii ferate nu poate fi înțeleasă doar prin sesizările transmise online de călători, susțin reprezentanții Federației Naționale Feroviare Mișcare Comercial Vagoane. Luni, ministrul interimar al
Bulgaria și România, țările UE cu cele mai mari creșteri ale prețurilor producției industriale în luna mai
Prețurile produselor care ies pe porțile fabricilor au crescut atât în zona euro cât și în Uniunea Europeană (UE) în luna mai, însă România se numără printre statele membre cu cele mai mari creșteri ale prețurilor producției industriale în ritm anual, arată datele publicate luni de Eurostat. Conform acestor date,
Loteria Română: A fost câștigat premiul de categoria I de 4,074 milioane de lei la tragerea Noroc de duminică
Premiul de categoria I în valoare de 4,074 milioane de lei la tragerea Noroc de duminică a fost câștigat, a anunțat, luni, Loteria Română. Biletul norocos a fost jucat la o agenție loto din Covasna. Joi, vor avea loc noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc, după ce la tragerile loto de duminică
România a avut cel mai puternic declin al vânzărilor cu amănuntul din UE, în luna mai
Vânzările cu amănuntul au crescut în zona euro și în Uniunea Europeană în luna mai, însă România a avut cea mai puternică scădere a vânzărilor din blocul comunitar, în ritm anual, arată datele publicate luni de Eurostat. Conform oficiului european, vânzările cu amănuntul au crescut cu 1,6% în zona eur
Digitalizarea fiscală ar putea extinde controalele în zona salarizării (analiză)
Companiile ar trebui să acorde o atenție sporită proceselor de salarizare, în condițiile în care digitalizarea fiscală ar putea extinde cerințele de raportare și verificare și în această zonă, potrivit unei analize realizate de EY România. 'După SAF-T, e-Factura și e-Transport, companiile ar trebui să privească mai atent zona de sal
Petrescu: Listarea Electrica, un exemplu despre ce poate însemna o piață de capital funcțională pentru economia reală
Listarea companiei Electrica rămâne un exemplu despre ce poate însemna o piață de capital funcțională pentru economia reală și când statul, piața și reglementatorii lucrează în aceeași direcție, bursa poate deveni o formă de modernizare economică, consideră președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Alexandru Petrescu. &
Piața de fuziuni și achiziții din România a crescut la 5,2 miliarde euro în primul semestru (analiză)
Piața de fuziuni și achiziții din România a înregistrat, în primul semestru al acestui an, 162 de tranzacții anunțate, cu o valoare de 5,2 miliarde de euro, în creștere cu 89% față de primul semestru din 2025, potrivit unei analize realizate de PwC România. Conform unui comunicat remis, joi, AGERPRES, numărul tranzacțiilor a spori









