Populaţia şcolară din sistemul naţional de educaţie a fost de 3,47 milioane de elevi şi studenţi în anul 2022/2023
Populaţia şcolară din sistemul naţional de educaţie a fost 3,472 milioane de elevi şi studenţi, în anul şcolar/universitar 2022-2023, în scădere cu 23.000 comparativ cu anul şcolar/universitar precedent, a anunţat marţi Institutul Naţional de Statistică.
Populaţia şcolară a crescut comparativ cu anul precedent doar în învăţământul antepreşcolar şi preşcolar (+1,7%). Numărul absolvenţilor din anul şcolar/universitar 2021-2022 a fost 503.500 elevi şi studenţi, în creştere cu 5,7% comparativ cu anul şcolar/universitar precedent.
În anul şcolar/universitar 2022-2023, aproape jumătate din populaţia şcolară s-a regăsit în învăţământul primar şi gimnazial (46,3%), iar circa o treime în învăţământul liceal şi cel antepreşcolar şi preşcolar (17,1%, respectiv 15,8%).
Din totalul populaţiei şcolare cuprinsă în sistemul de educaţie, 50,2% au fost elevii şi studenţii de sex feminin şi 72,8% elevii şi studenţii care au studiat în mediul urban.
Comparativ cu anul şcolar/universitar precedent, învăţământul antepreşcolar şi preşcolar sunt nivelurile care au înregistrat creşteri ale populaţiei şcolare (+9.200 copii).
În învăţământul postliceal au fost înscrişi 86.700 elevi, acest nivel educaţional fiind cel mai puţin reprezentat în totalul populaţiei şcolare (2,5%).
Învăţământul superior a înregistrat o diminuare accentuată a numărului de studenţi înscrişi (-15.300 studenţi) în anul şcolar 2022-2023, urmat de învăţământul profesional (cu -8.700 elevi) şi de învăţământul liceal (cu -2.500 elevi).
Populaţia şcolară a fost cuprinsă cu preponderenţă (94,4%) în unităţile şcolare publice.
Pe niveluri educaţionale, cea mai semnificativă pondere a elevilor înscrişi în unităţile din învăţământul privat s-a regăsit în învăţământul postliceal (48,7%).
Gradul de cuprindere în învăţământ al elevilor din grupa de vârstă 6-10 ani a înregistrat cel mai ridicat procent (84,4%), comparativ cu cel al celorlalte grupe de vârstă.
În anul universitar 2022-2023 au fost înscrişi în învăţământul superior 538.700 studenţi, din care 55,3% au fost studente.
Cele mai atractive specializări (conform clasificării ISCED-F) din învăţământul superior au fost cele din grupa afaceri, administraţie şi drept (24,0% din totalul studenţilor), respectiv inginerie, prelucrare şi construcţii (19,2% din totalul studenţilor).
Unităţile/instituţiile de învăţământ care au funcţionat în anul şcolar/universitar 2022-2023 au aparţinut, în principal, nivelurilor de educaţie primar şi gimnazial (56,4%), liceal (20,7%), respectiv antepreşcolar şi preşcolar (18,2%).
În profil teritorial, populaţia şcolară din anul şcolar/universitar 2022-2023 a înregistrat cele mai ridicate valori în regiunile Nord-Est (589.500 persoane), respectiv Bucureşti-Ilfov (527.200 persoane).
Distribuţia populaţiei şcolare pe regiuni de dezvoltare şi niveluri educaţionale faţă de totalul fiecărei regiuni arată că ponderea cea mai ridicată s-a înregistrat în învăţământul primar şi gimnazial din regiunea Sud-Muntenia (53,8%).
La polul opus, cele mai scăzute ponderi s-au înregistrat în învăţământul postliceal din regiunile Nord-Est (1,8%) şi Bucureşti-Ilfov (1,9%).
În învăţământul superior ponderea numărului de studenţi înscrişi faţă de totalul fiecărei regiuni a fost preponderentă în regiunea Bucureşti-Ilfov (32,3%).
În anul şcolar/universitar 2022-2023, personalul didactic din cadrul sistemului educaţional a însumat 240.700 persoane. Astfel, raportul mediu dintre populaţia şcolară şi numărul cadrelor didactice a fost 14 elevi/studenţi la un cadru didactic.
Ponderea personalului didactic de sex feminin era majoritară, atât la nivelul sistemului educaţional preuniversitar (82,8%), cât şi pe nivelurile de educaţie: antepreşcolar şi preşcolar (99,7%), primar şi gimnazial (81,9%), postliceal (76,8%), liceal (72,8%) şi profesional (68,3%).
În anul şcolar/universitar 2021-2022 au absolvit 503.500 elevi şi studenţi aparţinând nivelurilor educaţionale: gimnazial, liceal, profesional, postliceal, respectiv superior (licenţă, master şi doctorat, cursuri postuniversitare şi programe postdoctorale de cercetare avansată).
Preponderente au fost absolventele, în număr de 265.700, reprezentând 52,8%. Din totalul absolvenţilor, 83,5% au finalizat un nivel educaţional în mediul urban, restul în mediul rural.
La sfârşitul anului şcolar 2021-2022 au absolvit învăţământul gimnazial 170.600 elevi, cei mai mulţi dintre aceştia înregistrându-se în regiunea Nord-Est (18,9%). Ponderea băieţilor (51,2%) o devansează pe cea a fetelor, cu 2,4 puncte procentuale. În mediul urban, absolvenţii de gimnaziu au reprezentat 59,4% din totalul absolvenţilor din acest nivel. În profil teritorial, regiunile Nord-Est şi Sud-Muntenia au înregistrat ponderi mai mari ale absolvenţilor din mediul rural (53,9%, respectiv 53,2%).
În învăţământul liceal, la sfârşitul anului şcolar 2021-2022 au absolvit 146.100 elevi, mai mult cu 1,3% comparativ cu anul şcolar anterior.
Majoritatea absolvenţilor de liceu au urmat cursurile învăţământului cu frecvenţă - program de zi (86,3%).
Situaţia absolvenţilor din învăţământul liceal a evidenţiat că circa jumătate au frecventat cursurile filierei teoretice (52,1% din totalul absolvenţilor), 39,0% pe cele din filiera tehnologică, iar 8,9% au urmat cursurile liceelor din filiera vocaţională.
La examenul de bacalaureat s-au prezentat 130.800 absolvenţi, din care 116.300 proveniţi din promoţia anului 2022 (88,9%). Au fost declarate reuşite 99.300 persoane (75,9%), din care 93.900 persoane (80,7%) din promoţia anului 2022. În învăţământul profesional au absolvit 31.100 elevi, din care 97,4% au urmat cursurile unităţilor de învăţământ aparţinând sectorului public.
În învăţământul postliceal au absolvit 30.200 elevi, din care 58,8% au urmat cursurile unităţilor de învăţământ aparţinând sectorului public.
În învăţământul superior, numărul absolvenţilor cu diplomă a fost 125.600 studenţi. Studentele au reprezentat 60,0% din numărul totalul al absolvenţilor cu diplomă.
Absolvenţii cu diplomă ai învăţământului superior au provenit cu preponderenţă din facultăţile cu profil afaceri, administraţie şi drept (26,8%), inginerie, prelucrare şi construcţii (16,8%), respectiv sănătate şi asistenţă socială (11,7%).
Rata abandonului a înregistrat în anul şcolar 2021/2022 următoarele valori: 2,1% în învăţământul liceal şi profesional, 1,3% în învăţământul primar, respectiv 1,0% în învăţământul gimnazial.
În anul 2020, resursele financiare necesare procesului de învăţământ, alocate pentru funcţionarea unităţilor/instituţiilor de învăţământ cuprinse în sistemul naţional de educaţie au fost asigurate în cea mai mare măsură (96,3%) din fonduri publice (de la bugetul de stat şi din bugetele locale), restul fiind din alte surse proprii unităţilor/instituţiilor de învăţământ, dar şi din veniturile gospodăriilor.
Pe tipuri de cheltuieli ale instituţiilor publice şi private, ponderea majoritară în totalul cheltuielilor de educaţie a fost deţinută de cheltuielile curente (93,7%), diferenţa fiind reprezentată de cheltuielile de capital (6,3%). AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu, infografie: Simona Aruştei)
Sursa grafice: Institutul Naţional de Statistică
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Chirițoiu: Telekom de doi ani tot se grăbește să vândă și cred că în curând îi va reuși; important e să luăm și o decizie bună
Telekom de doi ani se tot grăbește să vândă și cred că în curând îi va reuși treaba asta, însă piața de telecomunicații trebuie să rămână o piață care să funcționeze bine atât din punct de vedere al prețului, cât și al calității, a declarat, marți, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, la un eveniment
Grindeanu: N-am știut că șapte spitale în București sunt blocate și fără autorizație de construcție; asta spune multe
Ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Sorin Grindeanu, a declarat marți că a aflat de la dezbaterea electorală de luni că în București sunt opt spitale care așteaptă după autorizații de construcție, iar dacă instituția pe care o conduce s-ar afla în aceeași situație și autostrăzile ar aștepta după autorizații ar fi asaltat de presă și acuzat că nu
A murit Valeriu Tabără, președintele ASAS și fost ministru al Agriculturii
Academia de Științe Agricole și Silvice 'Gheorghe Ionescu-Șișești' a anunțat marți decesul președintelui instituției și fost ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără. 'Cu imens regret, Academia de Științe Agricole și Silvice 'Gheorghe Ionescu-Șișești' anunță trecerea în eternitate a eminentului om de știință, Prof. un
Chiriţoiu: Piaţa de energie poate să funcţioneze bine, dar nu înseamnă că energia va fi şi ieftină
Piaţa de energie poate să funcţioneze bine, dar asta nu înseamnă că energia va fi şi ieftină, iar pentru competitivitate economică trebuie să ai energie ieftină, a declarat, marţi, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, la un eveniment de specialitate. "Piaţa asta de energie poate să funcţioneze bine, dar nu înseam
Grindeanu: Ministerul Transporturilor nu va fi în situația de a pierde nici măcar un euro din PNRR
Ministerul Transporturilor nu se va afla în situația de a pierde nici măcar un euro din PNRR, în condițiile în care valoarea totală a proiectelor finanțate prin PNRR este de 20 de miliarde de euro, dar suma din PNRR este de 7,2 miliarde de euro, a explicat marți ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Sorin Grindeanu, într-o conferi
Grindeanu: Suntem la al cincilea contract de pe A8; aproape 40% din lungime, acoperită de contracte
Autostrada A8 prinde contur, marți fiind semnat al cincilea contract, astfel că mai mult de 40% din lungimea acesteia este acoperită de contracte, a declarat marți, ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Sorin Grindeanu, într-o conferință de presă. 'Suntem la al cincilea contract de pe A8. Un A8 care încet, încet p
Buzău: Ambasadorul Argentinei consideră România o putere agricolă în UE care poate crește prin sistemul No-till
Ambasadorul Argentinei în România, Carlos Alejandro Poffo, a declarat, cu ocazia unui eveniment de promovare a tehnologiei No-till în agricultură, faptul că România este una dintre marile puteri agricole ale Uniunii Europene (UE) și are un potențial remarcabil pentru a-și extinde producția prin sistemul respectiv. DAJ Buzău a organizat
Ministerul Finanțelor lansează, din 9 mai, a patra ediție FIDELIS din 2025, cu dobânzi de până la 7,80%
Ministerul Finanțelor lansează a patra ediție FIDELIS din 2025, ce se va desfășura între 9 și 16 mai și care vine cu dobânzi de până la 7,80% la emisiunile în lei și de până la 6,25% la cele în euro, informează MF printr-un comunicat. Cei care vor să-și investească economiile în Programul FIDELIS, ediț
Producția de hidrocarburi a Romgaz a crescut în primul trimestru din 2025 cu 0,04%
Romgaz a înregistrat în primul trimestru al acestui an o producție totală de hidrocarburi de 8,36 milioane barili echivalent petrol (bep), cu 0,04% mai mare față de cea din perioada similară a anului trecut, conform unui raport remis, marți, Bursei de Valori București. Cantitatea de gaze naturale extrase, brut, a fost de 8,26 milio
Amenzi de 2,8 milioane lei aplicate de inspectorii ANSVSA, în perioada 17-28 aprilie
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a desfășurat, în perioada 17 - 28 aprilie 2025, la nivel național, acțiuni de control, prevenție și consiliere, vizând unitățile din industria alimentară, în urma cărora au fost aplicate amenzi de peste 2,84 milioane lei, conform unui comunicat remis, marți, AGERPRES.
RetuRo: Numărul ambalajelor SGR returnate de către consumatori a ajuns la 1,06 miliarde, de la începutul anului
Numărul ambalajelor returnate de către consumatori prin Sistemul Garanție-Returnare (SGR), de la începutul anului și până în prezent, a fost de 1,06 miliarde, arată datele administratorului SGR, RetuRo, publicate marți. 'De la începutul anului, 1,06 miliarde de ambalaje au fost returnate de către consumatori, iar Re
BNR lansează un set de monetărie cu tema 145 de ani de la înființarea Băncii Naționale a României
Banca Națională a României lansează în circuitul numismatic, începând cu data de 29 aprilie 2025, un set de monetărie cu tema 145 de ani de la înființarea Băncii Naționale a României și 20 de ani de la denominarea monedei naționale, conform unui comunicat de presă. Setul de monetărie conține monedele rom&aci
INS: Peste 223.000 de persoane inactive doreau să lucreze în 2024
Un număr de 223.700 de persoane inactive doreau să lucreze în anul 2024, dar fie nu căutau de lucru, fie nu erau disponibile să înceapă lucrul, relevă datele Institutului Național de Statistică (INS), publicate marți. Ponderea persoanelor subocupate în totalul populației active a fost în anul 2024 de 1,1%, cu 0,1 puncte
AMOFM București: Rata șomajului în Capitală a fost de 0,63% în martie 2025
Un număr de 7.924 de șomeri, din care 4.531 femei, se aflau în evidențele Agenției Municipale pentru Ocuparea Forței de Muncă București la finele lunii martie, rata șomajului fiind de 0,63%, conform unui comunicat remis, marți, AGERPRES. Comparativ cu luna precedentă, când rata șomajului a fost de 0,64%, în această martie, in
Bursa de Valori București a închis în scădere ședința de tranzacționare de luni
Bursa de Valori București (BVB) a închis luni în scădere pe majoritatea indicilor, iar valoarea tranzacțiilor a fost de 43,4 milioane de lei (8,72 milioane de euro). Principalul indice al Bursei de Valori București, BET, care include cele mai tranzacționate 20 de companii listate pe Piața Reglementată, s-a deprecia