Asumarea naţională este un element esenţial al unui cadru eficient de guvernanţă economică, iar trecerea la planificarea fiscală multianuală prezintă numeroase beneficii, consideră ministrul Finanţelor, Adrian Câciu.

"În acord cu propunerile Comisiei Europene, consider că asumarea naţională este un element esenţial al unui cadru eficient de guvernanţă economică, iar trecerea la planificarea fiscală multianuală prezintă numeroase beneficii. Este necesară luarea în considerare a poziţiilor iniţiale şi a perspectivelor fiscale ale statelor membre, precum şi caracteristicile economice în stabilirea unor traiectorii fiscale diferenţiate. Simplificarea cadrului, precum şi păstrarea caracterului său multilateral în condiţiile tratamentului egal, transparenţei şi predictibilităţii sunt importante. Consider esenţială asigurarea posibilităţii prelungirii perioadei de ajustare fiscală, dacă un stat membru se angajează la un set eligibil de reforme şi investiţii care îmbunătăţesc perspectivele de creştere sau rezilienţa, consolidează finanţele publice şi, prin urmare sustenabilitatea acestora pe termen lung, sau abordează priorităţile strategice ale UE, inclusiv provocările privind investiţiile publice pentru tranziţia verde şi digitală şi dezvoltarea capacităţilor de apărare", a comentat, pentru AGERPRES, ministrul Finanţelor, în legătură cu propunerile Comisiei Europene de modificare a reglementărilor privind datoria publică.

Adrian Câciu consideră că această abordare legată de prelungirea perioadei de ajustare fiscală va genera un nivel sporit de flexibilitate din perspectiva adaptării perioadei de implementare a planului la capacitatea administrativă naţională şi la circumstanţele specifice.

De asemenea, potrivit ministrului Finanţelor, pachetul ar trebui să ofere un echilibru între sustenabilitatea (soliditatea finanţelor publice) şi creşterea economică incluzivă şi sustenabilă (nevoile de reforme şi investiţii).

"Este necesar ca prin acest nou Cadru să se creeze suficiente condiţii pentru stimularea investiţiilor în Statele Membre cu dificultăţi economice sau cu un spaţiu fiscal precar. În actualul context geopolitic, consider că ar trebui să fie luate în considerare cheltuielile de apărare ca un factor relevant în toate etapele Procedurii de Deficit Excesiv/EDP (lansare, evaluare implementare acţiuni, dezactivare)", a punctat Adrian Câciu.

Comisia Europeană (CE) a propus o reformare a reglementărilor fiscale din UE, conform căreia guvernele trebuie să se asigure că datoria publică scade într-o perioadă de patru ani şi rămâne pe o traiectorie descendentă timp de un deceniu, fără măsuri suplimentare.

Reducerea datoriei propusă de CE va reprezenta rezultatul unui plan pe patru ani de reforme, investiţii şi măsuri fiscale care vor fi convenite în mod individual de CE şi fiecare guvern, iar principalul indicator operaţional ar fi cheltuielile anuale nete, potrivit Reuters.

Obiectivul general de reducere a datoriei în următorii patru ani ar urma să înlocuiască actuala reglementare conform căreia guvernele trebuie să-şi reducă în fiecare an datoria cu 1/20 din nivelul care depăşeşte 60% din PIB - o cerinţă mult prea dificilă pentru ţările puternic îndatorate, cum ar fi Italia, Grecia sau Portugalia.

Conform propunerii CE, ţările cu un nivel al datoriei publice peste plafonul UE de 60% din PIB vor putea să-şi majoreze cheltuielile anuale nete cu mai puţin decât creşterea PIB-ului pe termen mediu, pentru a se asigura că va scădea datoria.

Deficitul guvernamental, ca şi în cazul reglementărilor existente, va trebui să rămână sub 3% din PIB. Dacă depăşeşte plafonul, statul membru UE va trebui să reducă deficitul cu 0,5% din PIB în fiecare an, până ajunge la un nivel de sub 3% din PIB.

Reducerea deficitului, ca şi reducerea datoriei, vor trebui realizate în perioada de patru ani, iar măsurile folosite pentru îndeplinirea obiectivului ar trebui să asigure faptul că deficitul rămâne sub 3% din PIB timp de zece ani după aceea, fără măsuri suplimentare.

Guvernele ar putea obţine o perioadă mai lungă de timp să-şi reducă deficitul şi datoria, de exemplu şapte ani, dacă implementează reforme care sporesc sustenabilitatea fiscală, stimulează creşterea sau investesc în domenii care sunt prioritare pentru UE, cum ar fi tranziţia la economia verde şi digitală, drepturile sociale sau în securitate şi apărare.

Propunerea CE va fi discutată de guvernele UE şi negociată cu Parlamentul European, obiectivul fiind de a se ajunge la un acord în 2023. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Gherasi, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)