Centrala pe gaze de la Iernut ar putea să fie finalizată în acest an și sperăm să folosim aceste gaze pentru a revitaliza industria de îngrășăminte, industria agricolă și cea farmaceutică, să le utilizăm cât mai mult posibil în economia locală, a declarat, joi, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, la cea de-a IX-a ediție a evenimentului 'Black Sea and Balkans Security Forum'.

'Marea Neagră, România, sunt piloni ai securității regionale, inclusiv în sectorul energetic. Pe scurt, cred că în ultimii doi ani am reușit să transformăm această perioadă într-un moment critic în care Marea Neagră a devenit un punct central al eforturilor noastre. Desigur, cea mai importantă și cea mai mare investiție este proiectul Neptun Deep. Din perspectiva ministerului nostru, este un proiect care respectă calendarul. Astfel, în 2027, la începutul anului, poate chiar mai devreme, sperăm, vom putea produce între 8 și 10 miliarde de metri cubi pe an din zăcământul Neptun Deep. Acest lucru ne va dubla producția și ne va consolida statutul de cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană, poziție pe care am atins-o anul trecut. Sunt foarte recunoscător companiei Romgaz pentru că a crescut producția într-un moment în care rezervele se epuizează, ceea ce este foarte greu de realizat. Aceste gaze, cred eu, vor fi fundamentale pentru economia locală', a spus Burduja.

Printre planurile anunțate de ministrul Energiei se află proiectul de la lernut, finalizat în proporție de 97%.

'Avem în plan centrale pe gaze cu o capacitate de aproximativ 3.500 de megawați. Unele dintre ele sunt foarte avansate. Iernut este un subiect binecunoscut pentru români. Sperăm să finalizăm acest proiect anul acesta, mai avem 3% de completat. Este cea mai mare centrală pe gaze din regiune, care ar trebui să fie parțial finalizată în decembrie, cu prima turbină, apoi în ianuarie cu a doua turbină, iar la mijlocul anului viitor cu ultima turbină, pentru o capacitate totală de 1.750 de megawați. Este o investiție uriașă. Sperăm să folosim aceste gaze pentru a revitaliza industria de îngrășăminte, industria agricolă și cea farmaceutică, astfel încât să utilizăm cât mai mult posibil în economia locală. Totuși, chiar dacă luăm în calcul o creștere a consumului cu 30%, 40% sau 50%, vor rămâne gaze disponibile pentru export. OMV Petrom a demonstrat viabilitatea proiectului prin semnarea unor contracte cu Uniper din Germania și, cred, cu Energocom din Republica Moldova. Toate acestea arată că proiectul va fi finalizat la timp și va oferi un bonus semnificativ de securitate regiunii', a menționat ministrul de resort.

Oficialul a punctat, totodată, și planurile derulate de România pe segmentul energiei verzi.

'Avem o lege pentru energia eoliană offshore de anul trecut, ceea ce a fost o realizare majoră pentru România. În prezent, cred că suntem singura țară din bazinul Mării Negre cu o astfel de lege, iar acum lucrăm activ la legislația secundară și la studiul detaliat care va identifica zonele potrivite, astfel încât, în 2032 - 2033, să vedem primele turbine eoliene în Marea Neagră. Sperăm la o capacitate instalată de 3 gigawați, până la 7 gigawați pentru început, dintr-un potențial teoretic total, conform studiului Băncii Mondiale, de 76 de gigawați, ceea ce este, evident, un număr foarte mare. Al doilea proiect important este conectarea Mării Caspice la Marea Neagră, în esență între Azerbaidjan, Georgia, România și Ungaria. Acesta va fi un cablu submarin de curent continuu de înaltă tensiune (HVDC), cel mai lung din lume. Proiectul se află în faza studiului de fezabilitate, care ar trebui să fie finalizat până la sfârșitul acestui an. Avem nevoie de el pentru a evacua energia de la reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, precum și de la capacitățile eoliene offshore pe care le-am planificat. Acesta este planificat să fie realizat până în 2032', a afirmat Sebastian Burduja.

Acesta a adăugat că România este poziționată în mod unic nu doar pentru a contribui la reconstrucția Ucrainei, ci și pentru a transporta o cantitate mare de gaze în regiune.

'Acest coridor vertical, care poate fi utilizat în flux invers, așa cum s-a dovedit iarna trecută în Moldova, a fost de mare ajutor. Vom putea aduce gaze din sud, inclusiv de la terminalele LNG din Grecia, spre nord, în România, Moldova, Ucraina și înapoi în centrul Europei, unde dependența de gazele rusești este încă mare. În toate acestea, suntem foarte conștienți că nu toată lumea este mulțumită că România este un mare producător de gaze. Nu toți sunt fericiți că vom înlocui dependența de Rusia, așa că suntem foarte precauți și am realizat multe scenarii de planificare. Cred că suntem pregătiți. Mesajul meu este unul de încredere în capacitatea noastră de a gestiona totul în anii următori, astfel încât să beneficiem cu adevărat de resursele energetice extraordinare ale Mării Negre', a precizat demnitarul.

New Strategy Center (NSC), în parteneriat cu Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Externe și Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, a organizat, în zilele de 22 și 23 mai, ediția a IX-a a 'Black Sea and Balkans Security Forum', dedicat problemelor de apărare, securitate și relații internaționale privind regiunea extinsă a Mării Negre și a Balcanilor. AGERPRES/(A - redactor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)