România a obţinut recunoaşterea europeană cu Indicaţie Geografică Protejată (IGP) a produsului "Plăcintă Dobrogeană", a anunţat Comisia Europeană.

Cererea României de înregistrare a denumirii "Plăcintă dobrogeană" ca indicaţie geografică protejată a fost publicată în 29 martie 2023 în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

La 27 aprilie 2021, Comisia a primit din partea Bulgariei actul de opoziţie. La 29 aprilie 2021, CE a transmis României acest document, iar la 23 iunie 2021, Bulgaria a prezentat Comisiei o declaraţie de opoziţie motivată.

După ce a examinat declaraţia de opoziţie motivată şi a constatat că este admisibilă, în conformitate cu articolul 51 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, Comisia a invitat România şi Bulgaria, printr-o scrisoare din data de 20 iulie 2021, să participe la consultări corespunzătoare pentru a ajunge la un acord, însă consultările dintre cele două ţări s-au încheiat fără să se fi ajuns la vreun acord. Prin urmare, Comisia trebuia să adopte o decizie cu privire la înregistrare, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 52 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, ţinând seama de rezultatele acestor consultări.

"În conformitate cu articolul 10 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, Bulgaria a susţinut că înregistrarea denumirii "Plăcintă dobrogeană" ca indicaţie geografică protejată ar ameninţa existenţa produsului numit "Dobrudzhanska banitsa", care se prepară ca produs de patiserie tradiţional în Bulgaria de secole şi face parte din patrimoniul gastronomic şi cultural bulgar. În fapt, "Dobrudzhanska banitsa" are acelaşi înţeles ca "Plăcintă dobrogeană". Mai mult, Bulgaria a susţinut că această denumire desemnează produse cu ingrediente, etape de preparare şi caracteristici finale ale produsului similare şi, astfel, elementele esenţiale ale "Dobrudzhanska banitsa" şi ale "Plăcintei dobrogene" ar putea fi considerate identice. Aceste similarităţi sunt determinate de evoluţia istorică, având în vedere faptul că Dobrogea, ca regiune istorică şi geografică, este împărţită între cele două ţări - Dobrogea de Nord în România şi Dobrogea de Sud în Bulgaria. Aşadar, ambele regiuni, chiar dacă se află în două ţări diferite, împărtăşesc tradiţii şi obiceiuri culinare similare", se menţionează în documentul CE.

Ca urmare, Bulgaria a pus sub semnul întrebării legătura dintre produs şi aria geografică, şi a atras atenţia asupra unui efect negativ pe care înregistrarea denumirii "Plăcintă dobrogeană" ca indicaţie geografică protejată l-ar avea asupra intereselor economice ale producătorilor de "Dobrudzhanska banitsa" din Bulgaria şi a susţinut că acest lucru ar putea induce consumatorii în eroare cu privire la originea produsului.

Comisia a analizat argumentele expuse în declaraţia de opoziţie motivată primită din partea Bulgariei în raport cu dispoziţiile Regulamentului (UE) nr. 1151/2012, ţinând seama de rezultatele consultărilor adecvate desfăşurate între solicitant şi oponentul său.

"Produsul denumit "Plăcintă dobrogeană" în România prezintă similarităţi cu produsul care este utilizat în mod legal în Bulgaria şi este denumit "Dobrudzhanska banitsa". Cu toate acestea, în pofida tradiţiilor şi obiceiurilor culinare comune legate de regiunea geografică şi istorică Dobrogea/Dobrudzha, aceste tradiţii şi obiceiuri au evoluat în mod distinct în România şi în Bulgaria, ceea ce a dus la apariţia unor diferenţe în privinţa preparării, precum şi a reputaţiei şi a utilizării denumirilor care desemnează produsele în cauză", potrivit documentului CE.

În primul rând, produsul denumit "Plăcintă dobrogeană" prezintă caracteristici specifice care îl fac distinct, în comparaţie cu produsul denumit "Dobrudzhanska banitsa". În România, pentru umplutură sunt permise numai brânza, iaurtul şi ouăle, în timp ce în Bulgaria pentru producerea "Dobrudzhanska banitsa" se pot folosi şi carne şi/sau legume, precum şi lapte proaspăt. Alte diferenţe se referă la utilizarea caşului, care este obligatorie în România, dar opţională în Bulgaria. O altă diferenţă este legată de foile de aluat, care în România sunt încreţite şi rulate, în timp ce în Bulgaria sunt pliate ca o armonică.

De asemenea, România a demonstrat o reputaţie consacrată a denumirii "Plăcintă dobrogeană", care se referă la produsul fabricat în aria geografică definită în documentul unic ca fiind reprezentată de judeţele Tulcea şi Constanţa, cunoscută şi ca "Dobrogea". În Bulgaria, o reputaţie paralelă a denumirii "Dobrudzhanska banitsa" nu a fost nici susţinută, nici demonstrată suficient.

Spre deosebire de "Plăcintă dobrogeană", produsul denumit "Dobrudzhanska banitsa" este destinat în principal producţiei locale şi casnice.

Denumirea "Plăcintă dobrogeană" este asociată în mod incontestabil cu produsul de patiserie făcut din foi de plăcintă umplute cu brânză sărată (telemea) amestecată cu caş şi ouă, fabricat în aria geografică. Prin urmare, produsul are calităţi şi o reputaţie care pot fi atribuite originii sale geografice. Având în vedere cele de mai sus, legătura dintre produsul denumit "Plăcintă dobrogeană" şi aria geografică nu poate fi pusă sub semnul întrebării.

Potrivit sursei citate, sintagma "Dobrudzhanska banitsa" este traducerea în limba bulgară a denumirii "Plăcintă dobrogeană". Întrucât aceste denumiri sunt identice atunci când sunt traduse, protecţia denumirii înregistrate "Plăcintă dobrogeană", astfel cum este prevăzută de articolul 13 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, ar avea ca rezultat împiedicarea producătorilor bulgari de a utiliza sintagma "Dobrudzhanska banitsa" pentru comercializarea produselor lor comparabile.

"Plăcintă dobrogeană" se referă la un produs care are piaţa sa distinctă, unde se bucură de reputaţie datorită propriilor sale calităţi şi caracteristici legate de originea geografică, iar "Dobrudzhanska banitsa" se referă la un produs care este consumat în principal ca produs local sau chiar casnic.

De obicei, produsul "Dobrudzhanska banitsa" este preparat şi consumat direct în aceeaşi zi. Acest produs nu a fost comercializat în altă ţară, deoarece nu este oferit sub formă congelată şi, prin urmare, consumatorii nu au fost şi nici nu ar fi putut fi induşi în eroare în privinţa adevăratei origini a produsului. În special, "Dobrudzhanska banitsa" nu a fost şi nu este orientat către export.

"Din aceste motive şi deoarece s-a demonstrat că denumirea "Dobrudzhanska banitsa" a fost utilizată în mod constant, legal şi echitabil timp de cel puţin 25 de ani înaintea prezentării către Comisie a cererii de înregistrare a denumirii "Plăcintă dobrogeană", în interesul echităţii şi al utilizării tradiţionale şi dat fiind acordul la care au ajuns solicitantul şi oponentul în această privinţă, trebuie acordată perioada de tranziţie de 10 ani. Având în vedere cele de mai sus, denumirea "Plăcintă dobrogeană" trebuie înregistrată în Registrul denumirilor de origine protejate şi al indicaţiilor geografice protejate", arată CE.

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru politica în domeniul calităţii produselor agricole.

România are recunoscute până în prezent pe sisteme de calitate europene 10 produse, din care nouă cu IGP, respectiv: Magiun de prune Topoloveni, Salam de Sibiu, Novac afumat din Ţara Bârsei, Scrumbie de Dunăre afumată, Cârnaţi de Pleşcoi, Telemea de Sibiu, Caşcaval de Săveni, Salata cu icre de ştiucă de Tulcea, Salata tradiţională cu icre de crap, iar unul, Telemeaua de Ibăneşti, cu Denumire de Origine Protejată (DOP).

Totodată, la nivel european sunt înregistrate şi băuturi spirtoase, respectiv din categoria Rachiu de fructe (Pălincă, Tuică Zetea de Medieşu Aurit, Ţuică de Argeş, Horincă de Cămârzana) şi din categoria Rachiu de vin (Vinars Târnave, Vinars Vaslui, Vinars Murfatlar, Vinars Vrancea, Vinars Segarcea).

Din cele 1.760 de produse alimentare din statele membre, înregistrate în sistemele de calitate europene, doar zece sunt produse alimentare româneşti. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)