România obţine recunoaşterea europeană a produsului 'Plăcintă Dobrogeană'
România a obţinut recunoaşterea europeană cu Indicaţie Geografică Protejată (IGP) a produsului "Plăcintă Dobrogeană", a anunţat Comisia Europeană.
Cererea României de înregistrare a denumirii "Plăcintă dobrogeană" ca indicaţie geografică protejată a fost publicată în 29 martie 2023 în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
La 27 aprilie 2021, Comisia a primit din partea Bulgariei actul de opoziţie. La 29 aprilie 2021, CE a transmis României acest document, iar la 23 iunie 2021, Bulgaria a prezentat Comisiei o declaraţie de opoziţie motivată.
După ce a examinat declaraţia de opoziţie motivată şi a constatat că este admisibilă, în conformitate cu articolul 51 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, Comisia a invitat România şi Bulgaria, printr-o scrisoare din data de 20 iulie 2021, să participe la consultări corespunzătoare pentru a ajunge la un acord, însă consultările dintre cele două ţări s-au încheiat fără să se fi ajuns la vreun acord. Prin urmare, Comisia trebuia să adopte o decizie cu privire la înregistrare, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 52 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, ţinând seama de rezultatele acestor consultări.
"În conformitate cu articolul 10 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, Bulgaria a susţinut că înregistrarea denumirii "Plăcintă dobrogeană" ca indicaţie geografică protejată ar ameninţa existenţa produsului numit "Dobrudzhanska banitsa", care se prepară ca produs de patiserie tradiţional în Bulgaria de secole şi face parte din patrimoniul gastronomic şi cultural bulgar. În fapt, "Dobrudzhanska banitsa" are acelaşi înţeles ca "Plăcintă dobrogeană". Mai mult, Bulgaria a susţinut că această denumire desemnează produse cu ingrediente, etape de preparare şi caracteristici finale ale produsului similare şi, astfel, elementele esenţiale ale "Dobrudzhanska banitsa" şi ale "Plăcintei dobrogene" ar putea fi considerate identice. Aceste similarităţi sunt determinate de evoluţia istorică, având în vedere faptul că Dobrogea, ca regiune istorică şi geografică, este împărţită între cele două ţări - Dobrogea de Nord în România şi Dobrogea de Sud în Bulgaria. Aşadar, ambele regiuni, chiar dacă se află în două ţări diferite, împărtăşesc tradiţii şi obiceiuri culinare similare", se menţionează în documentul CE.
Ca urmare, Bulgaria a pus sub semnul întrebării legătura dintre produs şi aria geografică, şi a atras atenţia asupra unui efect negativ pe care înregistrarea denumirii "Plăcintă dobrogeană" ca indicaţie geografică protejată l-ar avea asupra intereselor economice ale producătorilor de "Dobrudzhanska banitsa" din Bulgaria şi a susţinut că acest lucru ar putea induce consumatorii în eroare cu privire la originea produsului.
Comisia a analizat argumentele expuse în declaraţia de opoziţie motivată primită din partea Bulgariei în raport cu dispoziţiile Regulamentului (UE) nr. 1151/2012, ţinând seama de rezultatele consultărilor adecvate desfăşurate între solicitant şi oponentul său.
"Produsul denumit "Plăcintă dobrogeană" în România prezintă similarităţi cu produsul care este utilizat în mod legal în Bulgaria şi este denumit "Dobrudzhanska banitsa". Cu toate acestea, în pofida tradiţiilor şi obiceiurilor culinare comune legate de regiunea geografică şi istorică Dobrogea/Dobrudzha, aceste tradiţii şi obiceiuri au evoluat în mod distinct în România şi în Bulgaria, ceea ce a dus la apariţia unor diferenţe în privinţa preparării, precum şi a reputaţiei şi a utilizării denumirilor care desemnează produsele în cauză", potrivit documentului CE.
În primul rând, produsul denumit "Plăcintă dobrogeană" prezintă caracteristici specifice care îl fac distinct, în comparaţie cu produsul denumit "Dobrudzhanska banitsa". În România, pentru umplutură sunt permise numai brânza, iaurtul şi ouăle, în timp ce în Bulgaria pentru producerea "Dobrudzhanska banitsa" se pot folosi şi carne şi/sau legume, precum şi lapte proaspăt. Alte diferenţe se referă la utilizarea caşului, care este obligatorie în România, dar opţională în Bulgaria. O altă diferenţă este legată de foile de aluat, care în România sunt încreţite şi rulate, în timp ce în Bulgaria sunt pliate ca o armonică.
De asemenea, România a demonstrat o reputaţie consacrată a denumirii "Plăcintă dobrogeană", care se referă la produsul fabricat în aria geografică definită în documentul unic ca fiind reprezentată de judeţele Tulcea şi Constanţa, cunoscută şi ca "Dobrogea". În Bulgaria, o reputaţie paralelă a denumirii "Dobrudzhanska banitsa" nu a fost nici susţinută, nici demonstrată suficient.
Spre deosebire de "Plăcintă dobrogeană", produsul denumit "Dobrudzhanska banitsa" este destinat în principal producţiei locale şi casnice.
Denumirea "Plăcintă dobrogeană" este asociată în mod incontestabil cu produsul de patiserie făcut din foi de plăcintă umplute cu brânză sărată (telemea) amestecată cu caş şi ouă, fabricat în aria geografică. Prin urmare, produsul are calităţi şi o reputaţie care pot fi atribuite originii sale geografice. Având în vedere cele de mai sus, legătura dintre produsul denumit "Plăcintă dobrogeană" şi aria geografică nu poate fi pusă sub semnul întrebării.
Potrivit sursei citate, sintagma "Dobrudzhanska banitsa" este traducerea în limba bulgară a denumirii "Plăcintă dobrogeană". Întrucât aceste denumiri sunt identice atunci când sunt traduse, protecţia denumirii înregistrate "Plăcintă dobrogeană", astfel cum este prevăzută de articolul 13 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, ar avea ca rezultat împiedicarea producătorilor bulgari de a utiliza sintagma "Dobrudzhanska banitsa" pentru comercializarea produselor lor comparabile.
"Plăcintă dobrogeană" se referă la un produs care are piaţa sa distinctă, unde se bucură de reputaţie datorită propriilor sale calităţi şi caracteristici legate de originea geografică, iar "Dobrudzhanska banitsa" se referă la un produs care este consumat în principal ca produs local sau chiar casnic.
De obicei, produsul "Dobrudzhanska banitsa" este preparat şi consumat direct în aceeaşi zi. Acest produs nu a fost comercializat în altă ţară, deoarece nu este oferit sub formă congelată şi, prin urmare, consumatorii nu au fost şi nici nu ar fi putut fi induşi în eroare în privinţa adevăratei origini a produsului. În special, "Dobrudzhanska banitsa" nu a fost şi nu este orientat către export.
"Din aceste motive şi deoarece s-a demonstrat că denumirea "Dobrudzhanska banitsa" a fost utilizată în mod constant, legal şi echitabil timp de cel puţin 25 de ani înaintea prezentării către Comisie a cererii de înregistrare a denumirii "Plăcintă dobrogeană", în interesul echităţii şi al utilizării tradiţionale şi dat fiind acordul la care au ajuns solicitantul şi oponentul în această privinţă, trebuie acordată perioada de tranziţie de 10 ani. Având în vedere cele de mai sus, denumirea "Plăcintă dobrogeană" trebuie înregistrată în Registrul denumirilor de origine protejate şi al indicaţiilor geografice protejate", arată CE.
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru politica în domeniul calităţii produselor agricole.
România are recunoscute până în prezent pe sisteme de calitate europene 10 produse, din care nouă cu IGP, respectiv: Magiun de prune Topoloveni, Salam de Sibiu, Novac afumat din Ţara Bârsei, Scrumbie de Dunăre afumată, Cârnaţi de Pleşcoi, Telemea de Sibiu, Caşcaval de Săveni, Salata cu icre de ştiucă de Tulcea, Salata tradiţională cu icre de crap, iar unul, Telemeaua de Ibăneşti, cu Denumire de Origine Protejată (DOP).
Totodată, la nivel european sunt înregistrate şi băuturi spirtoase, respectiv din categoria Rachiu de fructe (Pălincă, Tuică Zetea de Medieşu Aurit, Ţuică de Argeş, Horincă de Cămârzana) şi din categoria Rachiu de vin (Vinars Târnave, Vinars Vaslui, Vinars Murfatlar, Vinars Vrancea, Vinars Segarcea).
Din cele 1.760 de produse alimentare din statele membre, înregistrate în sistemele de calitate europene, doar zece sunt produse alimentare româneşti. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Apele Române suplimentează aportul de apă în Dunăre pentru funcționarea în siguranță a centralei de la Cernavodă
Administrația Națională 'Apele Române' (ANAR) a dispus suplimentarea temporară cu 20 de metri cubi pe secundă a debitului evacuat din acumularea Iezer, în perioada 10 - 18 octombrie 2026, pentru asigurarea condițiilor hidrologice necesare funcționării în siguranță a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, în contextul debitelor extrem d
Nazare: Am cerut la ECOFIN mai mult capital pentru companiile românești
România a solicitat, în cadrul reuniunii ECOFIN, ca integrarea piețelor europene de capital să faciliteze accesul companiilor românești la finanțare și să țină cont de particularitățile piețelor aflate în curs de dezvoltare, a transmis ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, într-o postare pe pagina sa de
Bușoi: Peste 80% dintre condițiile pentru investiția în proiectul SMR de la Doicești nu sunt îndeplinite
Peste 80% dintre condițiile asociate deciziei finale de investiție în proiectul reactoarelor modulare mici (SMR) de la Doicești nu sunt îndeplinite, iar Nuclearelectrica propune reducerea cheltuielilor la minimum și diminuarea cu cel puțin 60% a personalului implicat în proiect, a transmis Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energie
Pistol: Lucrările pe lotul 1 al A0 Nord au ajuns la 82%; conexiunea cu A1 ar putea fi finalizată în 2027
Lucrările pe lotul 1 al Autostrăzii Bucureștiului A0 Nord, între Joița și Corbeanca, au ajuns la un stadiu fizic de 82%, iar până la sfârșitul acestui an ar putea fi asigurate descărcările în drumurile naționale DN1A și DN7, în timp ce conexiunea cu autostrada A1 are șanse mai mari să fie finalizată în 2027, a anunțat directorul ge
AAOPFR: Traficul de mărfuri pe Dunăre, blocat la kilometrul 280; autoritățile nu au luat măsuri pentru deblocare
Traficul fluvial de mărfuri este în continuare blocat în ambele sensuri, la kilometrul 280 al Dunării, unde sunt imobilizate 30 de împingătoare și nave autopropulsate, precum și peste 100 de barje, în condițiile în care autoritățile nu au luat măsuri concrete pentru reluarea navigației, au transmis vineri reprezentanții Asociației Armatorilor și
AEI: Inițiativa 'Sapă Sigur' pentru prevenirea accidentelor provocate de lucrările de excavare a fost depusă la Parlament
O inițiativă legislativă, denumită 'Sapă Sigur', prin care se dorește crearea unui sistem național digital de notificare a lucrărilor de excavare în apropierea conductelor de gaze naturale a fost depusă în Parlament în data de 8 octombrie, obiectivul principal fiind reducerea cu cel puțin 50% în următorii cinci ani a incidentelor cauzate de lu
ANSVSA: Șase certificate sanitar-veterinare, parafate pentru reluarea exporturilor românești către Libia
Șase certificate sanitar-veterinare pentru exportul de animale vii și produse de origine animală către Libia au fost semnate și parafate în cadrul misiunii de evaluare desfășurate de o delegație oficială libiană în România, a anunțat vineri Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). Certificatele vizea
Ministerul Energiei: Plăți și sume autorizate de peste 14 milioane de euro prin PNRR, în ultima săptămână
Ministerul Energiei a efectuat plăți și a autorizat sume în valoare cumulată de peste 14 milioane de euro, în perioada 5 - 9 octombrie 2026, în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), potrivit datelor publicate vineri de instituție. În intervalul menționat, au fost efectuate plăți în valoare de 1,50 milioane de
CNAIR: Platforma TollRo funcționează din nou în parametri normali
Platforma TollRo funcționează din nou în parametri normali, după ce echipele tehnice au remediat disfuncționalitățile apărute vineri dimineață, a anunțat Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Potrivit unui comunicat al companiei, utilizatorii care nu au putut achiziționa TollRo în perioada în care platforma a &
Trei linii de transport public vor avea program prelungit, sâmbătă, cu ocazia meciului FCSB-Oțelul Galați
Programul a trei linii de transport public va fi prelungit, sâmbătă, pentru preluarea spectatorilor de la meciul FCSB - Oțelul Galați, programat pe 'Arena Națională', informează Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București - Ilfov (TPBI). Potrivit sursei citate, este vorba despre liniile 1, 10 și 104, care, după termi
CITR: Șantierul Naval Mangalia a fost vândut către Rheinmetall pentru 138 de milioane de euro
Șantierul Naval Mangalia a fost vândut, vineri, în urma unei licitații, către Rheinmetall Real Estate România SRL, pentru suma de 138,03 milioane de euro, fără TVA, a anunțat CITR, lichidatorul judiciar al Damen Shipyards Mangalia. Potrivit sursei citate, tranzacția creează posibilitatea reluării activității șantierului naval.
Leul s-a apreciat, vineri, în raport cu principalele valute
Moneda națională s-a apreciat, vineri, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Națională a României (BNR) la 5,3414 lei, în scădere cu 0,56 bani (-0,1%) față de cotația precedentă, de 5,3470 lei. Valoarea leului a crescut și comparativ cu dolarul, moneda americană fiind cotată la 4,7612 lei, în scădere cu 2,02 bani (-0,42%), co
PwC: Companiile care nu respectă regulile privind organismele modificate genetic riscă amenzi de până la 80.000 de lei
Companiile care importă, utilizează sau comercializează organisme modificate genetic (OMG) fără respectarea obligațiilor legale riscă amenzi de până la 80.000 de lei, iar în cazurile în care este pusă în pericol sănătatea oamenilor, animalelor sau plantelor poate interveni răspunderea penală, potrivit unei analize realizate de specialiștii PwC Rom&aci
Specialiști din nouă țări au dezbătut provocările juridice asociate daunelor miniere, în cadrul proiectului EUMINDA
Nouă țări implicate în proiectul european de cooperare interregională, EUMINDA, au dezbătut la Heerlen (Țările de Jos) modul în care sunt abordate provocările juridice asociate daunelor miniere, informează un comunicat al Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT), transmis vineri AGERPRES. 'La mai bine de j
Ministerul Finanțelor a atras, vineri, 85,6 milioane de lei de la bănci, suplimentar la licitația de joi
Ministerul Finanțelor a atras, vineri, 85,6 milioane de lei de la bănci, suplimentar la licitația de joi, când a împrumutat 570,5 milioane lei de la bănci, printr-o emisiune de obligațiuni de tip benchmark, cu o maturitate reziduală la 121 luni, la un randament mediu de 7,18% pe an, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR).