Sectorul guvernamental, mediul academic, de afaceri şi societatea civilă pot să găsească soluţii pentru adoptarea tehnologiilor de Inteligenţă Artificială (AI) prin intermediul proiectului comun derulat de Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) şi Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCN), este de părere Dragoş-Cristian Vlad, preşedintele ADR.

"ADR şi UTCN lucrează de aproape doi ani la acest proiect complex, ce include cercetare în tehnologii inovative, precum blockchain, high-performance computing, open science şi în structuri de facilitare a procesului de digitalizare. În viziunea noastră, acest cadru strategic are o natură transversală, cu impact asupra tuturor sectoarelor economice, pentru că Inteligenţa Artificială (AI) are potenţialul de a transforma fundamental viaţa noastră - atât cea profesională, cât şi cea de zi cu zi. Demersul comun ADR-UTCN se aliniază tendinţelor europene şi globale, reunind sectorul guvernamental, mediul academic, de afaceri şi societatea civilă, care, împreună, pot să găsească soluţii pentru adoptarea tehnologiilor AI în întreaga societate. Doar prin munca de echipă putem dezvolta un cadru strategic dinamic, inovativ şi care să reflecte principiile care fundamentează adopţia tehnologiilor AI", a declarat Vlad, la Palatul Parlamentului, la cea de-a patra sesiune de consultări publice pentru realizarea Cadrului Strategic privind Inteligenţa Artificială în România.

Potrivit unui comunicat de presă al ADR, transmis joi AGERPRES, proiectul va avea drept rezultate cunoaşterea consolidată şi utilizarea eficientă în administraţia publică centrală a tehnologiilor inovative, ca urmare a promovării de iniţiative dedicate dezvoltării cadrului de reglementare necesar.

"România are minţi geniale în toată lumea, deci a venit timpul ca România să fructifice aceste resurse umane extraordinare prin utilizarea şi dezvoltarea tehnologiilor inovative. Iar prin implicarea tuturor stakeholderilor din mediul privat, academic şi public putem dezvolta un cadru strategic funcţional, urmând exemplele de succes ale românilor din Silicon Valley şi din marile hub-uri de tehnologie mondiale. Ne-am propus să dezvoltăm tehnologii care nu vor înlocui factorul uman, ci îi vor conferi resurse pentru a-şi eficientiza activitatea", a afirmat, într-o intervenţie video, Sebastian Burduja, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării.

La rândul său, managerul de proiect din partea ADR, Alina Pârâială, a punctat că proiectul se află "în punctul-cheie în care elaborarea primului document strategic naţional în materie de inteligenţă artificială a parcurs cu succes un amplu şi transparent proces de consultare publică la nivel naţional".

"Susţinuţi în demersul nostru de stakeholderii din mediul public, privat, academic şi de cercetare, vom aborda cu ambiţie şi încredere acest prim pas care să poziţioneze decisiv România pe scena statelor cu preocupări ferme în domeniul tehnologiilor de vârf. Avem oportunitatea de a valorifica potenţialul naţional de expertiză şi beneficiile adopţiei tehnologiilor de inteligenţă artificială etică şi de încredere în economia şi societatea românească, în parcursul nostru către a patra revoluţie industrială", a spus aceasta.

Reprezentanţi din peste 35 de instituţii, printre care Academia Română, Universitatea Politehnică din Bucureşti, Universitatea din Bucureşti, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iaşi, Universitatea de Vest din Timişoara, Academia Tehnică Militară Ferdinand I, Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi, Consiliul Investitorilor Străini, Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România, Repatriot, Ford România Services, Transilvania IT Cluster, Robot Fleet Admiral, Reff&Associates, Ernst&Young, Centrul de Inginerie Robert Bosch, Spectroo Software, Robotsnet, AmCham, ADR Vest, au răspuns invitaţiei lansate de ADR şi UTCN.

În cadrul evenimentului de la Palatul Parlamentului au mai avut intervenţii: deputatul Sabin Sărmaş - preşedintele Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor din Camera Deputaţilor, deputatul George Tuţă, precum şi Ovidiu Cîmpean - secretar de stat în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE).

Reuniunea a fost ultima prevăzută în seria de consultări desfăşurate în intervalul aprilie - decembrie 2022, care s-au adresat autorităţilor locale, mediului de afaceri şi administraţiei centrale. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Andreea Lăzăroiu)