Evoluţia economiei româneşti în contextul imprevizibil şi dificil al crizelor actuale depinde masiv de abilitatea mediului de afaceri de a rezista, de a se reinventa şi de a găsi finanţare pentru dezvoltare, a declarat Cristina Chiriac, preşedinta Asociaţiei Naţionale a Antreprenorilor (ANAA).

Potrivit unui comunicat remis AGERPRES, mai sunt două zile până la debutul primului forum internaţional de venture capital din România - Romanian Venture Forum.

"Evoluţia economiei româneşti în contextul imprevizibil şi dificil al crizelor actuale depinde masiv de abilitatea mediului de afaceri de a rezista, de a se reinventa şi de a găsi finanţare pentru dezvoltare. Pentru startup-uri, atragerea capitalului de risc care asigură fonduri pentru inovare este o soluţie care trebuie introdusă pe agenda dezvoltării. Sursele oarecum tradiţionale de finanţare, împrumuturi de la bănci, fonduri guvernamentale, granturi europene sunt greu accesibile la început de drum, dar nici atragerea investiţiilor alternative nu este un exerciţiu simplu", consideră Cristina Chiriac.

Conform sursei citate, problema cea mai acută rămâne finanţarea acestei dezvoltări. Bugetul României are o capacitate limitată de susţinere a afacerilor mici şi mijlocii. Totodată, accesarea banilor europeni este un exerciţiu dificil pentru antreprenori şi presiunile inflaţioniste au scumpit costul creditării şi au îngustat accesul la împrumuturi pentru multe afaceri.

În context, Marius Ghenea, Managing Partner Catalyst Romania, a afirmat că ecosistemul de investiţii venture capital se dezvoltă rapid în România şi în regiune, iar Bucureştiul poate deveni un hub regional de investiţii pentru companiile cu potenţial mare de creştere, în special din zona de IT, dar şi din alte sectoare, cum ar fi Clean Tech, Life Sciences sau industriile creative.

"A devenit astfel oportună organizarea unui prim Venture Forum pentru România la Bucureşti. Ne bucurăm să vedem că participă nu doar fonduri de investiţii şi companii din ţara noastră, dar şi din alte ţări din Europa de Sud-Est, iar Catalyst România este unul dintre susţinătorii acestui eveniment", a menţionat Marius Ghenea.

În România, capitalul de risc este o industrie embrionară, în expansiune, care, după câteva investiţii în startup-uri de anvergură, caută oportunităţi de plasament cu rentabilitate ridicată.

"Piaţa românească oferă acum exact aceste oportunităţi de investiţii cu rentabilitate mare firmelor care au o componentă tehnologică, pregătită să satisfacă, de exemplu, nevoile imense de transformare digitală a firmelor mici şi mijlocii. O piaţă, la rândul ei în expansiune, care caută servicii specializate", a observat preşedinta ANAA.

Asociaţia Naţională a Antreprenorilor salută prezenţa la acest Forum a fondurilor străine de capital de risc, care pot stimula prin investiţii atât apariţia unor noi lideri de piaţă, cât şi dezvoltarea unei culturi a startup-urilor, care să-şi înţeleagă potenţialul, să caute soluţii alternative de finanţare şi să-şi rafineze gestionarea transformării ideilor în afaceri, a subliniat Cristina Chiriac.

Potrivit acesteia, criza semiconductorilor, apărută în timpul pandemiei de Covid-19, a schimbat tendinţa de a externaliza producţia la distanţe mari, în favoarea transferului în vecinătate.

"Interesant: crizele au născut şi oportunităţi. De pildă, criza semiconductorilor, apărută în timpul pandemiei de Covid-19, a schimbat tendinţa de a externaliza (offshoring) producţia la distanţe mari, în favoarea transferului în vecinătate (nearshoring). România a intrat pe lista primelor 20 de destinaţii pentru nearshoring şi offshoring într-un clasament (Nearshoring Index) alcătuit de experţii de la Savills. Calificarea în indexul vecinătăţii depinde de legături bune de transport, de existenţa unor universităţi puternice, o forţă de muncă foarte productivă, de apartenenţa la Uniunea Europeană, de stabilitatea politică şi de o piaţă a proprietăţii industriale bine dezvoltate. Mai depinde şi de predictibilitate fiscală şi legislativă. De aceea, am invitat la Forum şi membri ai Guvernului României, pentru a ne asigura că vom lucra împreună la atragerea capitalului pentru finanţarea dezvoltării economiei româneşti", a mai spus Cristina Chiriac.

Horia Manda, preşedintele Romanian Private Equity Association (ROPEA), susţine că dezvoltarea economiei româneşti a depins masiv de capitalul străin, dar în viitor trebuie să intensifice atragerea investiţiilor locale şi a fondurilor europene către afacerile mici şi mijlocii.

"Considerăm că piaţa de private equity şi venture capital ar putea câştiga un impuls important prin implementarea cu succes a Componentei 9 din cadrul PNRR şi anume crearea Fondului de Fonduri de Capital de Risc pentru Redresare (REF), administrat de Fondul European pentru Investiţii. Mă aştept ca REF să susţină, prin cele 400 milioane de euro capital alocat şi prin resursele private adiţionale anticipate, înfiinţarea de noi fonduri cu capital de risc ce vor putea cataliza investiţii semnificative în economia României, sprijinind întreprinderile mici şi mijlocii, companiile cu capitalizare medie, proiectele de eficienţă energetică şi energie regenerabilă, creând astfel un ciclu virtuos cu impact economic şi social benefic", a precizat Horia Manda.

În acest context favorabil, succesul atragerii finanţării alternative este condiţionat de crearea unei culturi a startup-urilor, care trebuie să cunoască oportunităţile, să înţeleagă mecanismele de evaluare ale investitorilor în capitalul de risc şi să-şi adapteze ideile şi afacerile pentru a avea acces la finanţare.

"Impactul implicării capitalului de risc în viaţa unui startup este complex, permite crearea unei companii, îi asigură expansiunea şi atingerea în timp record a unei valori de piaţă de neimaginat la începutul colaborării. Un exemplu clasic al acestui impact este Facebook, care s-a lansat în 2004, a atras atenţia Accel Partners, un investitor de risc, în 2005. S-a listat la bursă în 2012 cu o evaluare de 100 de miliarde de dolari. În timp, relaţia dintre startup-uri şi investitorii de risc s-a rafinat, însă ea depinde puternic de abilitatea antreprenorilor de a-şi evalua ideile, resursele şi de a-şi crea o viziune clară de dezvoltare", a adăugat Cristina Chiriac.

Intensificarea atragerii capitalului de risc în ecosistemul startup-rilor româneşti poate avea şi un impact puternic asupra Bursei de la Bucureşti. În arhitectura unei investiţii de capital de risc, ieşirea dintr-o companie de portofoliu de succes se face printr-o ofertă publică iniţială (IPO), care necesită o bursă activă, interesată şi dezvoltată.

"Prin prezenţa la Forum, Bursa de la Bucureşti arată că priveşte cu real interes furnizorii de capital de risc care o vor folosi ca mijloc de marcare a profitului investiţiei. Această colaborare poate fi o şansă a investirii capitalului de risc în afaceri limitate la piaţa locală sau regională, care nu au anvergura globală necesară listării pe Wall Street. Dacă vom reuşi să atragem şi investiţiile alternative, vom avea şansa să depăşim crizele actuale şi să fructificăm oportunităţile existente în economia europeană", a mai spus Cristina Chiriac.

Romanian Venture Forum este iniţiat de Asociaţia Naţională a Antreprenorilor (ANAA), în parteneriat cu CONAF - Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin, susţinut de Opera Naţională Bucureşti, Catalyst Romania, ROPEA (Asociaţia de Investiţii Private din România, n.r.), WINGATE-project şi Belgrad Venture Forum, sponsorizat de OMV Petrom şi Banca Transilvania. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)