Toţi partenerii sociali şi Guvernul au agreat ca de la 1 ianuarie 2023 salariul minim brut garantat în plată să fie de 3.000 de lei, discuţiile de joi purtându-se pe aspectul facilităţilor fiscale ce urmează să sprijine creşterea salariului minim şi, totodată, să se încerce evitarea comprimării excesive a grilelor salariale, a anunţat vineri Blocul Naţional Sindical (BNS).

"Ieri, 24 noiembrie 2022, a avut loc la Guvern a doua şedinţă a CNTDS (Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social, n.r.) dedicată salariului minim. În şedinţa trecută, partenerii şi-au prezentat opiniile, BNS, Alfa şi Concordia au înaintat şi opinii scrise. S-a stabilit că în şedinţa de ieri Guvernul să vină cu evaluări de impact pentru opiniile exprimate de partenerii sociali şi în urma acestor evaluări să se ia o decizie. (...) Încă înainte de şedinţa Ministrul Muncii, dar şi cel al Finanţelor au anunţat în presă că propunerea Guvernului este 3.000 lei salariul minim, din care 200 lei deductibili fiscal atât pentru contribuţii sociale, cât şi pentru impozitul pe venit. În plus, Guvernul a propus ca pentru restul salariilor, dacă angajatorii vor creşte salariile cu minim 450 lei, din aceştia 200 de lei sunt scutiţi de impozite şi contribuţii", se menţionează în comunicat.

Reprezentanţii BNS susţin că au atras atenţia Guvernului că soluţia Guvernului nu este una corectă în special deoarece "atrage după sine o penalizare pe viitor a salariatului, în sensul în care aplicarea contribuţiilor doar la 2.800 de lei înseamnă şi pensie calculată tot la 2.800".

"După multe discuţii, deşi în primă fază a negat că avem dreptate, după citarea articolelor din Legea pensiilor, Ministrul Muncii a înţeles şi ne-a dat dreptate", au precizat sindicaliştii.

Conform sursei citate, propunerea Guvernului de scutire la impozitare a celor 200 lei este doar o propunere pentru anul următor, nu are caracter permanent, ceea ce înseamnă că în 2024 creşterea salariului minim brut va fi mult mai puţin reflectată în creşterea netă a salariului minim pentru că va trebui atenuat efectul introducerii în baza impozabilă a celor 200 lei acordaţi în 2023, dar scutiţi de impozit.

"Propunerea Guvernului este una care presupune o aplatizare şi mai excesivă a bazei grilelor salariale la nivelul salariilor nete pentru că, în acest mod, salariile între 3.000 şi 3.200 în valoare netă vor fi identice, ceea ce este aberant şi contraproductiv", susţin sindicaliştii.

BNS a reiterat soluţia propusă în şedinţa trecută, respectiv aceea de a creşte salariul minim la 3.000 lei, suma la care se calculează contribuţie socială şi, totodată, creşterea deducerii personale, astfel încât creşterea salariului minim net să fie una de peste 340 de lei.

De asemenea, BNS a cerut ca deducerile personale să fie crescute şi aplicabile până la salarii de 5.200 de lei, astfel încât să se evite aplatizarea excesivă a salariilor şi, totodată, să sprijine creşterea salariilor nete pentru cei mai mulţi dintre salariaţi.

Sindicaliştii susţin că "până la 5.500 de lei sunt poziţionaţi aproximativ 70% dintre salariaţii din România".

"Patronatele au anunţat şi ele că nu agreează ideea cu aplicarea celor 200 de lei scutiţi doar pentru cei cu salariul minim şi au cerut ca această facilitate să fie aplicată tuturor salariaţilor şi nu condiţionat de creşterea salariului cu 450 de lei", precizează BNS.

Cartel Alfa a susţinut ca majorarea salariului minim să se facă la 3.000 de lei, concomitent cu transferul a 4 puncte procentuale din contribuţiile sociale de la angajat la angajator.

"În final, Guvernul a propus ca până luni să primească propuneri alte partenerilor referitor la modul de aşezare a unei potenţiale facilităţi fiscale pentru a evita problemele sesizate de parteneri în timpul şedinţei", se mai spune în comunicat. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea)