Termoenergetica lucrează la proiectare pentru cei 200 de kilometri cu fonduri europene, contractele fiind deja semnate, iar în primăvară se va lucra efectiv la şantier, a declarat joi Claudiu Creţu, directorul general al Termoenergetica.

Totodată, el a subliniat că Termoenergetica pregăteşte un studiu de fezabilitatea pentru alţi 200 de kilometri, în condiţiile în care "o reţea normală înseamnă 1.000 de kilometri".

"În final, după mulţi ani de speranţe, se lucrează la proiectare pentru cei 200 de kilometri cu fonduri europene: contractele au fost semnate - şi avem şedinţe săptămânale de progres. Ne interesează modalitatea în care sincronizăm aceste lucrări. Se lucrează la proiectare, iar în primăvara se va lucra efectiv la şantier. În paralel, noi, Termoenergetica, pregătim un studiu de fezabilitatea pentru alţi 200 de kilometri. O reţea normală înseamnă 1.000 de kilometri. Dorim să continuăm această modernizare, astfel încât să nu mai avem pierderi atât de mari, pentru că din ţevi curg banii noştri, ai tuturor", a menţionat Claudiu Creţu, la conferinţa "Noi tehnologii, noi finanţări şi noi investiţii în sectorul energetic", organizată de HIM Public Affairs şi Club Antreprenor.

Directorul general al Termoenergetica a subliniat că, în urmă cu aproximativ 15 ani, a fost modernizată circa 10% din reţea, iar în ultimii doi ani "s-au mai făcut câţiva zeci de kilometri".

"De anul viitor se intră în forţă pe cei 200 de km - şi pregătim încă un studiu de fezabilitate care să fie finanţat din Fondul de Modernizare. Iată că avem banii, lucrăm la proiect, doar că durează. (...) Situaţia aceasta nu se poate rezolva într-o lună, ca prin magie. Este nevoie de coerenţă, este nevoie de 4, 5, 6, 7, 8 ani de zile în care să se lucreze efectiv, ca această reţea să fie utilă Bucureştiului pentru următoarele decade. Sistemul astăzi are pierderi, dar sunt perspective de investiţii şi de finanţări. Ne interesează să integrăm şi noi tehnologii. Ne interesează pe anumite zone integrarea energiei geotermale, cât poate avea sens - şi în ce măsura Bucureşti poate utiliza energia geotermală. Ne interesează pe anumite zone integrarea unor pompe de căldură, în primă fază proiecte pilot, care să arate fezabilitatea lor", a mai spus Claudiu Creţu.

În ceea ce priveşte perspectiva pentru această iarnă, directorul general al Termoenergetica a subliniat că s-au făcut reparaţii în multe zone critice. "Sperăm într-o iarnă normală, mai bună decât iarna trecută", a punctat acesta.

El a precizat că în prezent mai sunt de rezolvat unele probleme punctuale, respectiv sectorul 5, unde CET Progresul a fost nevoit să pornească încă un cazan.

"Au fost două avarii majore, una pe Magistrala 3 Sud, la care s-a lucrat în cursul zilei de ieri (miercuri, n.r.), până seara s-a rezolvat şi, astăzi, mare parte din Bucureşti a revenit în parametri. Suntem iar la un procent de 80-90%. Mai avem nişte probleme punctuale şi mai avem de rezolvat sectorul 5, unde CET Progresul e nevoit să pornească încă un cazan. (...) Sunt probleme inerente la începutul sezonului pentru că, aşa cum am spus, capacităţile sunt foarte vechi. Este nevoie de investiţii, este nevoie de capacităţi noi, flexibile, care să poată da energia termică rapid", a adăugat şeful Termoenergetica. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)