Muncitorii din sudul şi sud-estul Asiei vor să lucreze în România, sunt tineri, jumătate dintre ei învaţă limba română, iar unul din trei şi-ar dori să rămână mai mult timp în ţară, potrivit studiului "Muncitorii din Asia - soluţie pentru deficitul de forţă de muncă din România".

Studiul, realizat de Platforma de Migraţie EWL şi Centrul de Studii Est-Europene de la Universitatea din Varşovia, arată că trei sferturi dintre muncitorii din sudul şi sud-estul Asiei care lucrează în România sunt bărbaţi. O proporţie semnificativă a respondenţilor provine din India (18%), Vietnam (17%), Bangladesh (16%), Pakistan (15%) şi Nepal (14%).

Cetăţenii asiatici care lucrează în România se regăsesc în principal în sectoarele legate de construcţii (39%), servicii (14%) şi logistică şi transport (11%, inclusiv logistica depozitelor). Aceştia sunt angajaţi ca muncitori în producţie (57%) şi în sectorul serviciilor (22%). După ce au ajuns în România, mulţi au continuat să lucreze în aceeaşi profesie ca în ţara lor de origine.

De asemenea, potrivit studiului, majoritatea cetăţenilor asiatici care lucrează în România sunt tineri. Vârsta medie a acestora este de 27 de ani, iar cel mai mare grup (60%) este format din persoane între 26 şi 35 de ani.

"Cu sprijinul potrivit din partea instituţiilor guvernamentale şi al societăţii, ei se vor adapta pe termen lung la piaţa muncii din România. Acest lucru va avea un efect foarte pozitiv asupra dezvoltării economice a României", a declarat Michalina Sielewicz, director Dezvoltare Internaţională la Platforma de Migraţie EWL.

Conform unui comunicat remis, miercuri, AGERPRES, cercetările arată că angajaţii care provin din ţări asiatice sunt mulţumiţi de condiţiile de angajare din România. Mai mult de jumătate dintre ei (53%) intenţionează să recomande rudelor şi prietenilor să lucreze în această ţară. Unul din trei respondenţi ar dori să rămână în România cel puţin 2 ani şi 7% plănuiesc să se stabilească definitiv în ţară.

Aproape 28% dintre respondenţi arată că bariera lingvistică este una dintre cele mai mari provocări şi 40% recunosc că pot vorbi limba română cel puţin la nivel comunicativ de bază. Totodată, 52% dintre respondenţi au început deja să înveţe limba română, în timp ce un sfert dintre ei au spus că se vor înscrie la un curs de limbă în viitorul apropiat.

"Sperăm ca rezultatele acestui studiu să ajute la o mai bună înţelegere a situaţiei şi să fie benefice pentru angajatorii români. Rapoartele şi analizele EWL au ca rezultat cele mai bune practici în domeniul ocupării forţei de muncă, definesc standarde contemporane şi modalităţi de implementare a acestora de către angajatori şi autorităţi", a spus Michalina Sielewicz.

Studiul a fost realizat în urma analizării rezultatelor cercetării sociologice "Muncitori din Asia - soluţie pentru deficitul forţei de muncă din România", care a fost efectuat în perioada 12-23 septembrie 2022 la Bucureşti, Craiova şi Cluj-Napoca de către Platforma de Migraţie EWL şi Centrul de Studii Est-Europene de la Universitatea din Varşovia. Au fost chestionaţi 400 de cetăţeni din ţările din sudul şi sud-estul Asiei care şi-au găsit un loc de muncă în România.

Fondat în 2007, Grupul EWL conectează cu succes persoane aflate în căutarea unui loc de muncă de pe patru continente cu angajatori din Uniunea Europeană. În calitate de platformă de migraţie, ale cărei activităţi depăşesc cu mult sfera agenţiilor de ocupare a forţei de muncă tradiţionale şi combină lumea offline şi cea online, compania este lider pe piaţa poloneză de angajare a străinilor.

Gama largă de servicii a platformei include gestionarea întregului proces de migraţie: de la recrutare, până la realizarea tuturor actelor necesare muncii, asigurarea unei cazări, leasing pentru angajaţi sau furnizarea de servicii sub formă de externalizare.

În fiecare zi, datorită Grupului EWL, peste 13.000 de oameni sunt angajaţi în fabrici de producţie, centre logistice şi depozite din Europa. În istoria sa, compania a ajutat peste 120.000 de oameni să se relocheze şi să îşi găsească un loc de muncă. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Gherasi, editor: Oana Tilică, editor online: Anda Badea)