Comisia Europeană a lansat, marţi, ciclul de coordonare a politicilor economice din cadrul semestrului european 2023.

Pachetul se bazează pe previziunile economice din toamna anului 2022, care au arătat că, după un prim semestru puternic, economia UE a intrat într-o fază mult mai dificilă. Deşi măsurile de politică rapide şi bine coordonate din timpul pandemiei de COVID-19 dau roade, consecinţele invadării Ucrainei de către Rusia constituie provocări multiple şi complexe pentru UE. Preţurile record la energie, ratele ridicate ale inflaţiei, deficitele de aprovizionare, creşterea nivelului datoriei şi creşterea costurilor îndatorării afectează activitatea întreprinderilor şi erodează puterea de cumpărare a gospodăriilor.

Aceste provocări necesită acţiuni coordonate pentru a asigura o aprovizionare cu energie adecvată şi la preţuri accesibile, pentru a menţine stabilitatea economică şi financiară şi pentru a proteja gospodăriile şi întreprinderile vulnerabile, menţinând în acelaşi timp sustenabilitatea finanţelor publice. În acelaşi timp, sunt necesare acţiuni rapide pentru a stimula creşterea potenţială şi crearea de locuri de muncă de calitate şi pentru a realiza tranziţia verde şi tranziţia digitală. Coordonarea politicilor economice prin intermediul semestrului european va ajuta statele membre să atingă aceste obiective prin stabilirea de priorităţi şi prin furnizarea de orientări clare şi bine coordonate în materie de politici pentru anul următor.

Printre documentele prezentate marţi de executivul comunitar se numără şi "Raportul privind mecanismul de alertă", un exerciţiu de examinare în vederea detectării riscurilor privind potenţiale dezechilibre macroeconomice. Raportul identifică statele membre pentru care sunt necesare bilanţuri aprofundate pentru a evalua dacă acestea sunt afectate de dezechilibre care necesită măsuri de politică.

Raportul privind mecanismul de alertă din acest an concluzionează că sunt justificate bilanţuri aprofundate pentru 17 state membre: Cipru, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Ţările de Jos, Portugalia, România, Spania şi Suedia (care au făcut obiectul unui bilanţ aprofundat în ciclul anual anterior de supraveghere în cadrul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice), precum şi Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Luxemburg şi Slovacia (care nu au făcut obiectul unui bilanţ aprofundat în 2021/2022).

"În România, îngrijorările cu privire la sustenabilitatea externă şi deficitul guvernamental continuă să se agraveze. Deficitul de cont curent s-a adâncit în 2021 şi o nouă creştere este în derulare. Deficitul guvernamental s-a îmbunătăţit şi este preconizat să continuă să se reducă, dar rămâne unul ridicat...La precedenta procedură de dezechilibru macroeconomic, Comisia a derulat o analiză amănunţită şi a ajuns la concluzia că România se confruntă cu dezechilibre macroeconomice. În acest an, Comisia consideră oportun să examineze persistenţa dezechilibrelor într-un bilanţ aprofundat pentru România", se arată în documentul executivului comunitar.

Comisia invită Eurogrupul şi Consiliul să discute documentele prezentate astăzi şi să aprobe orientările prezentate. De asemenea, Comisia aşteaptă cu interes să poarte un dialog constructiv cu Parlamentul European cu privire la conţinutul acestui pachet şi la fiecare etapă ulterioară a ciclului semestrului european.

Semestrul european oferă un cadru pentru coordonarea politicilor economice şi de ocupare a forţei de muncă ale statelor membre. De la introducerea sa în 2011, acesta a devenit un forum consacrat pentru discutarea provocărilor în materie de politici bugetare, economice şi de ocupare a forţei de muncă ale ţărilor UE în cadrul unui calendar anual comun. Semestrul european continuă să joace acest rol în faza de redresare şi în promovarea tranziţiei verzi şi a celei digitale. AGERPRES/(AS-autor: Constantin Balaban, AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor: Mariana Nica, editor online: Ady Ivaşcu)