Guvernul ar putea aproba joi a doua rectificare bugetară din acest an, în care deficitul consolidat scade la 5,74% din PIB, a anunţat ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, după şedinţa de miercuri a Executivului.

"Mâine (joi, n.r.) probabil se va aproba rectificarea, avizele sunt în curs. Este ultima rectificare din acest an, o rectificare din nou pozitivă având în vedere datele de la Comisia Naţională de Prognoză referitoare la prognoza de toamnă. Un PIB nominal în creştere la 1396,2 miliarde de lei cu o creştere economică de 4,6% în acest an. Ca element foarte important al acestei rectificări este reducerea deficitului ca pondere în PIB de la 5,84% pe cash la 5,74% pe cash", a anunţat ministrul Finanţelor.

La bugetul general consolidat, veniturile se majorează, pe sold, cu suma de 521,1 milioane lei, cheltuielile se majorează, pe sold, cu suma de 522,1 milioane lei, iar deficitul bugetului general consolidat în termeni cash se menţine la 80,154 miliarde lei, diminuându-se ca procent în PIB, de la 5,84% din PIB la 5,74% din PIB.

Bugetul de stat pe anul 2022 se diminuează la venituri cu suma de 1,941 miliarde lei, iar la cheltuieli se majorează cu suma de 18,433 miliarde lei credite de angajament şi cu suma de 1,916 milioane lei credite bugetare, deficitul crescând cu aproape 3,857 miliarde lei.

"Ca principiu al acestei rectificări a fost să alocăm fondurile suplimentare pentru asigurarea cu prioritate a cheltuielilor obligatorii. După cum ştiţi au mai fost elemente care au apărut de la ultima rectificare până la în prezent. Asigurarea fondurilor şi pentru funcţionarea unităţilor administrativ teritoriale, asigurarea fondurilor în vederea desfăşurării normale a activităţii unor ordonatori de principali de credite până la finalul anului, alocarea de sume ordonatorilor principali de credite bugetului de stat pentru asigurarea drepturilor de asistenţă socială, asigurarea fondurilor necesare pentru finanţarea cheltuielilor permanente din Programul pentru şcoli al României, asigurarea fondurilor necesare finanţării cheltuielilor cu bursele acordate elevilor din unităţile de învăţământ special şi de masă, asigurarea fondurilor necesare finanţării cheltuielilor de funcţionare ale căminelor pentru persoanele vârstnice, asigurarea fondurilor necesare finanţării drepturilor asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav sau indemnizaţiilor lunare ale persoanelor cu handicap grav, asigurarea fondurilor necesare finanţării serviciilor sociale din sistemul de protecţie a copilului şi măsurilor de protecţie de tip centre de zi şi centre rezidenţiale pentru persoanele adulte cu handicap. De asemenea, avem în vedere asigurarea de fonduri şi pentru Ministerul Agriculturii în vederea acordării unor ajutoare de stat pentru fermierii afectaţi de seceta pedologică, asigurarea de fonduri şi alocarea pentru execuţia din Programul Naţional de Dezvoltare Locală şi a Programului de interes public şi social derulat prin Compania Naţională de Investiţii şi crearea cadrului legal pentru efectuarea de redistribuiri de credite în cadrul anumitor naturi de cheltuieli în vederea bunei desfăşurări a activităţii ordonatorilor principali de credite", spus Adrian Câciu.

El a explicat că bugetul de stat pe anul 2022 se diminuează la venituri cu suma de 1,941 miliarde lei, iar influenţele se reflectă în principal la impozitul pe profit, care vine pe plus cu 1,6 miliarde de lei. Majorarea se datorează avansului încasărilor din impozitul pe profit comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2021.

Pe de altă parte, se înregistrează un minus la Taxa pe Valoarea Adăugată de 1,6 miliarde de lei în baza programării făcute în prima rectificare, având în vedere şi rezultatele din datele semnal pe PIB trimestrul trei, care reflectă încetinirea economiei. Ministrul Finanţelor a menţionat că există o reducere la accize de 670 de milioane de lei, o reducere pe taxa de utilizare a bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi de 1,3 miliarde de lei şi o creştere a veniturilor nefiscale de 3,7 miliarde de lei.

Cheltuielile bugetului de stat se majorează pe sold cu suma de 1,9 miliarde de lei, din care cheltuielile de personal se majorează pe sold cu suma de 221,6 milioane de lei, chletuielile cu bunuri şi servicii se diminuează cu 759 de milioane de lei, cheltuielile cu dobânzile cresc cu 3 miliarde de lei, cheltuielile cu subvenţiile se diminuează cu suma de 23,1 milioane de lei, transferurile între unităţile administraţiei publice se majorează cu 597,5 milioane de lei, alte transferuri se majorează cu suma de 1,6 miliarde de lei, cheltuielile de asistenţă socială cresc cu 1,2 miliarde de lei, proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile se majorează cu 1,5 miliarde de lei, alte cheltuieli cresc cu 872,6 miliarde de lei.

Ministrul Finanţelor a explicat că există o restructurare a sumelor alocate ordonatorilor de credite pe PNRR având în vedere analiza privind execuţia sumelor din PNRR alocate pe credite bugetare făcută de către Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene. Diminuarea creditelor bugetare pentru proiectele finanţate din PNRR este de 7 miliarde de lei. El a menţionat că suma nu se pierde ci se pune în bugetul pentru 2023.

Chletuielile de capital se majorează cu 72 de milioane de lei la a doua rectificare iar fondurile de rezervă se majorează cu un miliard de lei.

"În fapt, după cum ştiţi, aşa cum v-am şi obişnuit, rectificarea ultimă din an este o rectificare a adevărului. Practic acolo se vede diferenţa între programat şi execuţie. În principiu, cei care au nevoie sau ordonatorii de credite care au nevoie primesc sume suplimentare, ordonatorii de credite care nu au reuşit, din varii motive, obiective sau subiective, să aibă o execuţie bugetară eficientă, pierd anumite sume de bani. Însă, ceea ce e foarte important, ceea ce s-a angajat în acest an evident se va regăsi în bugetul anului viitor", a mai spus Adrian Câciu.

Potrivit proiectului de rectificare publicat marţi de Ministerul Finanţelor, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Economiei, dar şi Ministerul Finanţelor, la acţiuni generale, vor primi cele mai mari sume la rectificarea bugetară din luna noiembrie, în timp ce Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii vor avea diminuate cu cele mai mari sume creditele bugetare. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)