Blocul Naţional Sindical (BNS) susţine creşterea salariului minim brut la 3.000 lei pentru anul 2023 şi revizuirea impozitului pe veniturile salariale prin ajustarea deducerilor personale pentru toate veniturile salariale până la 5.500 lei, ceea ce ar contribui la evitarea comprimării excesive a grilei în zona salariului minim.

"În acest moment, aproximativ 32% dintre salariaţii cu contracte de muncă cu timp complet au venituri sub 3.000 lei, iar 70% dintre salariaţii cu contracte de muncă cu timp complet au câştiguri salariale brute sub 5.500 lei", susţin reprezentanţii BNS într-un comunicat remis miercuri AGERPRES.

De asemenea, BNS propune păstrarea bazei de calcul a contribuţiilor sociale, în special în cazul pensiilor la valoarea salariului minim. Sindicaliştii consideră că o abordare precum cea propusă de Guvern, în special în cazul pensiilor, înseamnă un cost asumat de salariat în viitor prin obţinerea unei pensii mai mici.

"O astfel de politică considerăm că este una periculoasă ce ar putea stimula muncă la gri", atrage atenţia Dumitru Costin, preşedintele BNS.

Potrivit sursei citate, soluţia propusă de Ministerul Muncii (3.000 de lei salariul brut, din care doar 2.800 baza de calcul a contribuţiilor sociale şi impozitelor) înseamnă: o creştere netă a salariului minim de aproximativ 342 lei, din care 92 lei asumat de buget prin revizuirea politicii fiscale şi 250 lei asumaţi de angajator prin creşterea valorii brute a salariului minim; o penalizare în viitor, în momentul pensionării, prin scoaterea din baza de calcul a CAS a 200 de lei.

BNS mai atrage atenţia că de această măsură beneficiază direct doar salariaţii care câştigă la nivelul salariului minim, adică aproximativ 30% din salariaţi, iar impactul bugetar direct este de aproximativ 2,1 miliarde de lei, în plus la bugetul consolidat.

În acest context, soluţia propusă de BNS înseamnă o creştere a salariului minim de 351 lei, din care: 101 lei asumat de buget prin revizuirea politicii fiscale şi 250 de lei asumaţi de angajator prin creşterea valorii salariului brut; creşterea salariului brut se va reflecta în întregime şi în calculul pensiei la momentul pensionarii, salariatul nefiind penalizat în viitor; beneficiază de revizuirea politicii fiscale aproximativ 70% din salariaţi, iar impactul bugetar direct este de aproximativ 3,3 miliarde de lei în minus la bugetul consolidat, impact ce poate fi atenuat prin creşterea salariilor brute antrenată de creşterea salariului minim.

De asemenea, organizaţia sindicală solicită constituirea unui grup de lucru care să stabilească un mecanism de lucru pentru stabilirea salariului minim.

"Partenerii sociali trebuie implicaţi nu numai în pasul final de decizie, ci şi în fazele de pregătire a datelor şi în analize de impact. Datele relevante trebuie să fie disponibile inclusiv partenerilor sociali. De asemenea trebuie clarificată situaţia coşului minim de consum, că indicator relevant pentru stabilirea salariului minim", precizează Dumitru Costin.

Nu în ultimul rând, BNS solicită asumarea unei soluţii finale pentru transferul contribuţiilor de la angajator la angajat şi constituirea unui grup de lucru pentru a analiza soluţiile disponibile în acest caz. De asemenea, se impune rediscutarea modului de asumare a sarcinii contribuţiilor sociale, între angajator, angajat şi stat şi revizuirea politicii fiscale a veniturilor din muncă, indiferent de formă contractelor în baza cărora se prestează.

Potrivit confederaţiei sindicale, BNS arată că salariul minim nu mai este începând din acest an doar o decizie luată politic în parametrii stabiliţi exclusiv la nivel naţional, iar până în 15 noiembrie 2024 statele membre au termen pentru pregătirea şi aplicarea Directivei (UE) 2022/2041 a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 octombrie 2022 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană.

"În acest moment ne aflăm departe de multe din jaloanele instituite de Directiva adoptată luna trecută, indiferent dacă ne referim la indicatorii ce stau la baza evaluării gradului de adecvare a salariului minim, la gradul de acoperire a lucrătorilor prin contracte colective de muncă sau la datele disponibile pentru o analiză pertinentă referitoare la salariul minim. În plus, o serie de aspecte cu impact asupra salariului minim şi a politicii salariale în general au rămas nesoluţionate. Facem referire în special la transferul contribuţiilor de la angajator la angajat, situaţia este în continuare neclară şi va deveni din ce în ce mai dificil de soluţionat, mai ales în contextul constrângerilor bugetare, dar şi în contextul definitivării Legii salarizării în sectorul bugetar. De asemenea, ni s-a cerut în mai multe rânduri să reintroducem progresivitatea în tratamentul fiscal al veniturilor salariale, aspect rămas nesoluţionat", explică BNS.

Reprezentanţii BNS consideră că toate aceste aspecte sunt relevante în contextul adecvării salariilor în general şi a salariului minim în special, iar ele vor trebui să fie abordate în contextul aplicării directivei.

Potrivit informaţiilor transmise de confederaţia sindicală, Directiva prevede 4 categorii de criterii ce ar trebui să ghideze analiză salariului minim: puterea de cumpărare a salariului minim, nivelul general al salariilor, rată de creştere a salariilor şi nivelul productivităţii muncii pe termen lung.

"În acest moment pare că avem o evoluţie contrară direcţiei impusă de directiva, raportul salariul minim/câştigul salarial mediu a scăzut în ultimii ani, deşi suntem încă departe de ţintă, în ultimii 2 ani, 2021 şi 2022 nu s-a reuşit nici măcar o menţinere a puterii de cumpărare a salariului minim. În ambii ani, 2021 şi 2022, în termeni reali salariul minim s-a redus faţă de anul anterior. De altfel creşterea salariilor a încetinit în 2021 şi 2022, în ciuda creşterii economice. În continuare România distribuie către salariaţi mult mai puţin din valoarea adăugată realizată, raportat la media europeană. În 2021 47,7% din PIB-ul realizat la nivelul UE 27 a fost distribuit către salariaţi sub formă remunerării salariale. În România, doar 37,9% din PIB a căpătat această destinaţie, mai mult tendinţa este una de îndepărtare de ţintă europeană", explică BNS.

În opinia confederaţiei sindicale, sunt din ce în ce mai vizibile efectele dispariţiei negocierilor colective reale, doar aproximativ 33% din salariaţii din România sunt acoperiţi de contracte colective la nivel de unitate. Dispariţia negocierilor colective la nivel naţional şi a celor sectoriale a redus semnificativ numărul salariaţilor ce beneficiază de negocieri colective.

"Decizia referitoare la salariul minim trebuie luată plecând de la aceste premise şi nu numai. Ar trebui că stabilirea salariului minim să fie o componentă dintr-un pachet care să include cel puţin: măsuri de creştere a salariului minim astfel încât într-un orizont rezonabil de timp să atingem ţintă că salariul minim să fie cel puţin 50% din câştigul salarial mediu; consultarea reală a partenerilor sociali în stabilirea salariului minim; pregătirea unui plan de măsuri pentru stimularea negocierilor colective, în special sectoriale, astfel încât să se asigure o distribuţie echitabilă a valorii adăugate creată între muncă şi capital; revizuirea politicii fiscale în domeniul muncii, în special în ceea ce priveşte modul de asumare a sarcinii contribuţiilor sociale între angajat şi angajator şi totodată reintroducerea progresivităţii impozitului pe venit", se menţionează în comunicat. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)