România ocupă locul 39 într-un top al celor mai atractive 61 de state la nivel global pentru investiţii în infrastructură verde, după Uzbekistan şi înainte de Bangladesh, reiese din Green Infrastructure Finance Propensity Index, realizat de PwC, care arată decalajele semnificative între state în finanţarea infrastructurii verzi.

Conform unui comunicat remis, marţi, AGERPRES, dintre statele din Europa incluse în clasament, România se află la finalul clasamentului. Marea Britanie ocupă locul 2, Suedia locul 3, Olanda 6, Franţa 8, Germania 10, Spania 11, Belgia 13, Portugalia 15, Cehia 16, Polonia 22, Italia 23 şi Grecia 29. Primul loc la nivel global este ocupat de Australia, iar ultimul de Angola.

România a obţinut cel mai bun scor la mediul macroeconomic, unde ocupă locul 25, care ia în considerare ratingul suveran al S&P, coeficientul Gini (inegalitatea veniturilor) şi creşterea PIB. La restul categoriilor se situează în a doua parte a clasamentului, astfel: mediul de reglementare şi de afaceri, locul 32, soliditatea sistemului financiar (34), oportunităţi de finanţare ecologică (55), angajamentul faţă de obiectivele de mediu (44) şi creşterea verde (green growth) pe ultima poziţie.

"Studiul a analizat cât de atractive sunt condiţiile din diferite ţări pentru finanţările private în infrastructura verde, concentrându-se în special asupra unor elemente precum energia regenerabilă, electrificarea transporturilor, gestionarea deşeurilor şi sprijinirea economiei circulare. Astfel, capitalul privat continuă să fie interesat în mare măsură de ţările cu venituri ridicate, susţinute de apartenenţa la organizaţii internaţionale preocupate de climă, cum ar fi OCDE şi UE. România a făcut paşi importanţi în atingerea obiectivelor asumate prin Green Deal şi FIT 55, în special în domeniul energiei regenerabile, unde vedem multe investiţii şi proiecte, dar mai avem multe de făcut în alte arii. O oportunitate foarte mare este dată de PNRR şi fondurile europene alocate pentru mediu sau energie verde care vor contribui la progresul ţării noastre în acest domeniu şi vor atrage mai multe investiţii din mediul privat", a declarat Dinu Bumbăcea, country managing Partner, PwC România.

Potrivit raportului, este clar că finanţarea publică nu va fi suficientă pentru a susţine o tranziţie estimată acum la 93,2 trilioane de dolari, la scara şi cu viteza necesare pentru a îndeplini obiectivele Acordului de la Paris. Însă este mai puţin evident cum ar putea colabora finanţatorii privaţi, proprietarii de active şi factorii de decizie politică pentru a trece de la poziţia actuală, în care capitalul privat se îndreaptă în principal către ţările dezvoltate - în mare parte către active care generează deja venituri previzibile - la o poziţie viitoare, în care banii să se îndrepte şi către pieţele emergente şi de frontieră subfinanţate.

Clasamentul este realizat pe baza scorurilor obţinute în funcţie de şase criterii luate în calcul pentru astfel de investiţii, respectiv: mediul macroeconomic: ratingul suveran S&P, coeficientul Gini (inegalitatea veniturilor) şi creşterea PIB-ului (2016-26); oportunităţi de finanţare ecologică: oportunităţile de investiţii ecologice (începând cu 2022), numărul de obligaţiuni verzi emise şi disponibilitatea ajutorului de stat pentru dezvoltare verde; soliditatea sistemului financiar - Raportul Sharpe (2016-21), creditele neperformante în raport cu totalul creditelor brute, creditul intern acordat sectorului privat ca procent din PIB, prima de risc de ţară şi capitalizarea pieţei de capitaluri proprii ca procent din PIB; creşterea verde (green growth) - creşterea populaţiei (2020-50), CO2 pe unitate de PIB şi producţia de energie regenerabilă ca procent din producţia totală de energie; mediul de reglementare şi de afaceri - scorul OCDE privind stabilirea preţurilor la carbon, stimulente ecologice şi indicele uşurinţei de a face afaceri; angajamentul faţă de obiectivele de mediu - companii care îşi stabilesc obiective ştiinţifice pentru atingerea unui nivel zero net şi angajamente guvernamentale privind reducerea emisiilor la nivel naţional.

În studiu au fost incluse 61 de ţări şi teritorii care reprezintă 83% din populaţia lumii, 88% din PIB-ul mondial şi 83% din emisiile de CO2 la nivel mondial.

Misiunea PwC este de a construi încredere în cadrul societăţii şi de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din reţeaua PwC ajută oamenii şi organizaţiile să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Firmele din reţea sunt prezente în 152 de ţări cu mai mult de 328.000 de profesionişti ce oferă servicii în domeniul auditului, consultanţei fiscale şi consultanţei pentru afaceri.AAGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)