Raportul cheltuielilor din PIB alocate pentru cercetare-dezvoltare şi inovare este în prezent de 0,47%, cheltuielile realizate de statul român scăzând, chiar, marginal, deşi schemele de ajutor de stat au fost în creştere, relevă cel mai recent studiu al KPMG - "Facilităţi fiscale şi alte instrumente de stimulare a activităţilor de cercetare-dezvoltare - un potenţial semnificativ la îndemâna României pentru creştere economică".

"1% din PIB - acesta este noua ţintă asumată de autorităţi prin Planul Naţional de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare în perioada 2022-2027, ţintă care nu ar putea fi atinsă fără contribuţia fondurilor private. La acest moment, în România, raportul cheltuielilor din PIB alocate acestor tipuri de activităţi este de 0,47%, cheltuielile realizate de statul român scăzând, chiar, marginal, deşi schemele de ajutor de stat au fost în creştere. În prezent, pachetul de facilităţi fiscale oferit de România pentru activităţi din cercetare-dezvoltare cuprinde o deducere suplimentară de 50% din totalul cheltuielilor întreprinse în acest scop, amortizarea accelerată a activelor utilizate în scopuri de cercetare-dezvoltare şi scutirea impozitului pe veniturile din salarii ale cercetătorilor şi ale altor angajaţi implicaţi în cercetare-dezvoltare, inovare (CDI). În Lituania, Slovacia, Ungaria, Polonia şi Croaţia, deducerile suplimentare ating valori semnificative de până la 300% din totalul cheltuielilor", se arată într-un comunicat al KPMG care citează studiul.

Ramona Jurubiţă, country managing partner KPMG în România, a semnalat că tendinţa este îngrijorătoare, mai ales în condiţiile în care statele membre ale Uniunii Europene par să accelereze rata de majorare a acestor tipuri de investiţii.

"În plus, stimulentele pentru cercetare-dezvoltare reprezintă unul dintre principalii factori ce determină intensificarea investiţiilor în cercetare-dezvoltare, investiţii care conduc la creştere economică şi dezvoltare pe termen lung a unei ţări, între cei doi termeni existând o relaţie de cauzalitate. Şi, aşa cum a arătat-o un sondaj întreprins luna trecută, companiile vor să investească, să se implice, într-o proporţie covârşitoare", a explicat Ramona Jurubiţă.

La rândul său, Daniel Pană, partener Consultanţă Fiscală KPMG în România, a dat ca exemplu, pentru a înţelege importanţa deducerilor, o companie care investeşte 1.000.000 euro în activităţi de cercetare-dezvoltare.

"În România, aceasta poate, în anumite condiţii, să îşi reducă impozitul pe profit cu aproximativ 80.000 euro, adică un discount de 8% asupra costurilor implicate, o sumă deloc neglijabilă. Pe de altă parte, însă, în Polonia, pentru o investiţie similară, compania ar fi primit un "discount" de până la 38%, adică mai mult de o treime din costuri. Unde ţi-ai dori să investeşti?", a spus Daniel Pană.

În plus, raportul de cheltuieli private - publice la nivelul României este de aproximativ unu la doi. Această alocare relativ redusă de resurse din mediul de afaceri pentru activităţi de CDI în România contribuie şi ea la volumul total scăzut în comparaţie cu alte ţări ale UE.

Nici din punct de vedere fiscal lucrurile nu au stat cu mult mai bine, companiile ezitând să aplice pentru obţinerea facilităţilor fiscale pentru acest tip de activităţi, în condiţiile în care, aşa cum a arătat-o sondajul recent al KPMG în România, majoritatea acestora îşi doresc să beneficieze de stimulente. În plus, aşa cum punctează Cristina Spirescu, senior manager Consultanţă Fiscală KPMG în România, "companiile ezită să aplice, considerând că activitatea de cercetare-dezvoltare se desfăşoară doar în laborator".

"Or, de multe ori poate fi vorba de activitatea pe care o companie o consideră de zi cu zi, precum dezvoltarea unui nou produs, conceperea sau îmbunătăţirea semnificativă a unui proces de producţie sau testarea unui nou material pentru a reduce costurile. Pentru că, de fapt, pentru a rămâne relevante pe piaţă, întreprinderile trebuie să inoveze constant, nu doar la un anumit număr de ani", a punctat ea.

Din punct de vedere fiscal, extinderea tipurilor de facilităţi oferite şi a domeniilor pentru care se aplică stimulentele fiscale reprezintă cea mai importantă recomandare a specialiştilor KPMG în România. Astfel, domeniile pentru care contribuabilii din statele din regiune aplică pentru deduceri şi facilităţi fiscale sunt mult mai numeroase decât în România, în industrii foarte diferite - farmaceutică, aerospaţială, de apărare, bancară şi exemplele pot continua. În plus, diversificarea ariilor fiscale şi asigurarea unui mecanism funcţional privind aplicarea scutirii la nivel de angajat pentru personalul care lucrează în departamentele de CDI, ca şi introducerea unor potenţiale stimulente privind taxele locale sau taxele de mediu ar putea fi tot atâtea căi de atingere a obiectivului de atragere de investiţii şi de obţinere a creşterii economice.

În paralel, KPMG în România recomandă contribuabililor să fie atenţi la modelele existente în alte state, dar şi autorităţilor să dezvolte programe de popularizare a stimulentelor în anumite industrii, exemplele cele mai elocvente fiind programele dezvoltate de Polonia sau SUA.

Creşterea cotei de deducere suplimentară a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare la calculul impozitului pe profit este, din perspectiva consultanţilor KPMG, una dintre cele mai importante măsuri care pot fi avute în vedere.

"La acest moment, avem una dintre cele mai mici cote din regiune şi la nivel global, aşa cum reiese şi din compararea informaţiilor prezentate mai sus şi în detaliu în cadrul studiului KPMG. Aşadar, România trebuie să găsească modalităţi clare şi eficiente prin care să asigure un mecanism funcţional de aplicare a stimulentelor fiscale existente pentru cercetare-dezvoltare cu beneficii pentru toate părţile implicare: scutiri sau reduceri de impozit pe salarii pentru cercetători, reduceri ale impozitului plătit de societăţile ce desfăşoară activităţi de cercetare-dezvoltare, dar să fie atenţi şi la modelele existente în alte state", a declarat Cristina Spirescu.

Astfel, se poate avea în vedere stimularea specifică a IMM-urilor, a unei categorii particulare de contribuabili sau a unui sector specific din economie prin utilizarea unor cote de deducere suplimentare mai ridicate, spre exemplu, considerând că IMM beneficiază de condiţii mai bune (facilităţi specifice sau un nivel mai ridicat al facilităţilor pentru cercetare-dezvoltare general aplicabile) în ţări precum Polonia şi Croaţia. Poate fi avută în vedere şi introducerea unei cote progresive de deducere suplimentară, tocmai pentru a stimula intensificarea investiţiilor CDI de la an la an, după cum am observat în cadrul studiului, în cazurile Slovaciei şi Cehiei.

Examinarea introducerii creditelor fiscale CDI şi a unor regimuri preferenţiale de taxare CDI de tip Patent Box este o altă sugestie pentru creşterea apetitului pentru accelerarea investiţiilor în cercetare-dezvoltare. Astfel de politici fiscale atractive au implementat numeroase state între care Olanda, Malta, Belgia, Elveţia, Franţa, Italia şi chiar şi Polonia.

Reorganizarea Registrului Experţilor şi clarificarea legislaţiei ar putea să fie un factor care să ofere mai multă încredere şi confort contribuabililor, încurajând aplicarea facilităţilor fiscale pentru cercetare-dezvoltare, se mai arată în comunicat.

Din punct de vedere al accesării finanţărilor, coordonarea investiţiilor Băncii Naţionale pentru Dezvoltare (BND) cu obiectivele tematice ale Programelor Operaţionale reprezintă una dintre principalele măsuri identificate de specialiştii KPMG în România pentru revigorare.

"Odată operaţionalizată Banca Naţională de Dezvoltare, aceasta va acoperi 8% din decalajele de investiţii din sectorul CDI, cât şi 50% din decalajele de investiţii aferente IMM-urilor inovatoare. Pentru a asigura o coerenţă a intervenţiilor, se recomandă strânsa coordonare a investiţiilor realizate de către BND cu obiectivele strategice stabilite la nivelul POCIDIF", a subliniat Ramona Jurubiţă.

Încurajarea parteneriatelor public-private (PPP) în materie de CDI este văzută de studiul KPMG ca extrem de importantă în asigurarea unei bune utilizări a resurselor umane implicate în dezvoltarea de produse/servicii inovative ce pot face ulterior tranziţia către piaţă, mai ales în condiţiile în care România se află printre statele europene ce angajează cercetări preponderent în sectorul public.

Parteneriatul pentru Inovare (PPI) este o altă soluţie pe care autorităţile publice o au la dispoziţie pentru a achiziţiona produse/servicii/lucrări inovatoare, susţinând astfel activitatea sectorului CDI la nivel naţional - poate include de la fabricarea produselor, prestarea serviciilor până la finalizarea lucrărilor.

În plus, se mai arată în studiul KPMG, există multe alte instrumente de finanţare disponibile, dar nefolosite încă, iar statul român se poate implica în promovarea şi susţinerea acestora, mai ales având în vedere că se urmăreşte atingerea ţintei de 1% din PIB prin Planul Naţional de Cercetare-Dezvoltare si Inovare 2022-2027.

KPMG este o organizaţie globală de firme independente de servicii profesionale care furnizează servicii de audit, consultanţă fiscală şi în domeniul afacerilor şi îşi desfăşoară activitatea în 145 de ţări. La finalul anului financiar 2021 compania avea aproape 236.000 de angajaţi în firmele membre din întreaga lume. În România şi Republica Moldova, KPMG îşi desfăşoară activitatea în cadrul celor şase birouri din Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Iaşi, Timişoara şi Chişinău. AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)