PlantProtectLab: De la capcane lipicioase la primele rezultate științifice ale elevilor

CS Drd. ing. Mihaela Olaru, CS Drd. ing. Ailin Moloșag

Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa, București

Ce poate spune o insectă prinsă pe o capcană lipicioasă?

La prima vedere, poate nu foarte mult. Dar dacă știm unde a fost amplasată capcana, când a fost montată, câte insecte au fost capturate, cum arată acestea și cum evoluează capturile în timp, simpla observație începe să se transforme în informație.

Iar când observațiile sunt repetate, înregistrate, comparate și interpretate, începe să se contureze un experiment.

Pornind de la această idee a fost construit atelierul PlantProtectLab: Capcane inteligente și soluții ecologice pentru protecția pomicolă, desfășurat în cadrul proiectului 'Ambasadorii Științei în Pomicultură prin Tehnologie și Educație în Licee (PomoSist 4Edu)'.

PlantProtectLab a urmărit familiarizarea elevilor cu bolile și dăunătorii întâlniți la pomii fructiferi, cu metodele de monitorizare și cu principiile unei protecții cât mai responsabile a plantelor. Dincolo de această componentă, însă, ne-am dorit ca elevii să parcurgă, la scară adaptată nivelului lor, câteva dintre etapele reale ale cercetării: observație, experiment, colectare de date, interpretare și comunicarea rezultatelor.

Înainte de combatere vine monitorizarea

Atunci când vorbim despre protecția plantelor, gândul merge frecvent direct la combaterea bolilor și dăunătorilor. În practică, însă, o intervenție corectă începe mult mai devreme.

Mai întâi trebuie să știm ce organism este prezent, unde apare, în ce număr și cum evoluează populația acestuia.

În cadrul atelierului, elevii au fost familiarizați cu exemple de boli și dăunători ai pomilor fructiferi și au discutat despre modul în care simptomele sau prezența insectelor pot fi observate în teren. Materialele educative PlantProtectLab au inclus exemple precum rapănul și făinarea mărului, bășicarea frunzelor, afidele, viermele merelor și minerii frunzelor, alături de soluții prietenoase și metode de monitorizare.

Partea practică a fost construită în jurul capcanelor lipicioase, de culoare galbenă și albastră, utilizate ca instrumente de observare și monitorizare a insectelor.

Elevii au pregătit capcanele, le-au amplasat în pomii sau arborii regăsiți în spațiile verzi ale liceelor și au primit o fișă prin care să urmărească ceea ce se întâmplă după încheierea atelierului, precum și un protocol ('rețeta') experimentului.

Din acel moment, o activitate aparent simplă s-a transformat într-un mic experiment.

Când 'am văzut' devine 'am înregistrat'

Unul dintre lucrurile pe care am încercat să le explicăm elevilor a fost diferența dintre observație și dată experimentală.

A spune că 'pe capcană sunt multe insecte' reprezintă o observație.

A nota data, amplasarea capcanei, numărul de insecte identificate și modificările apărute de la o observație la alta înseamnă deja să construiești un set de informații care poate fi analizat.

Fișa de monitorizare a avut astfel rolul unui caiet experimental simplificat.

Elevii au trebuit să urmărească experimentul, să fotografieze capturile și să noteze rezultatele. În acest mod, au descoperit că cercetarea nu înseamnă numai laboratoare și echipamente sofisticate. Înseamnă și rigoare: să respecți metoda, să notezi corect, să compari și să nu modifici rezultatul doar pentru că nu este cel la care te-ai fi așteptat.

Mai departe apare întrebarea esențială: ce înseamnă ceea ce am observat?

De ce au apărut mai multe insecte într-o anumită perioadă? De ce diferă capturile între amplasamente? Pot influența vegetația din jur sau condițiile de mediu rezultatele?

În această etapă elevul nu mai este doar cel care execută experimentul. Începe să îl interpreteze.

De la experiment la lucrare științifică

PlantProtectLab nu s-a oprit la realizarea și monitorizarea capcanelor.

Elevii au primit o provocare suplimentară: să transforme observațiile și datele obținute într-o mini-lucrare științifică.

În timpul atelierului a fost prezentată structura unui articol științific: abstract, introducere, material și metodă, rezultate, discuții și concluzii, explicată într-o manieră adaptată elevilor.

Dincolo de terminologia academică, logica este simplă:

De ce am realizat experimentul?

Cum am lucrat?

Ce am găsit?

Cum putem explica rezultatele?

Ce putem concluziona?

Scopul nu a fost redactarea unor texte perfecte și nici folosirea unui limbaj complicat. Mai important a fost ca elevii să înțeleagă diferența dintre ceea ce cred și ceea ce pot susține prin date.

În momentul în care un elev începe să înlocuiască formularea 'mi se pare că...' cu 'rezultatele obținute indică...', apare deja un exercițiu de gândire științifică.
PlantProtectLab în cele cinci licee partenere

Atelierul a fost desfășurat în toate cele cinci unități de învățământ partenere ale proiectului:

20 aprilie 2026: Colegiul Tehnologic 'Viaceslav Harnaj', București;

27 aprilie 2026: Liceul Tehnologic 'Cezar Nicolau', Brănești, Ilfov;

27 aprilie 2026: Liceul Tehnologic 'Constantin Brâncuși', București;

29 aprilie 2026: Liceul Tehnologic 'Nikola Tesla', București;

6 mai 2026: Liceul Tehnologic 'Vintilă Brătianu', Dragomirești-Vale, Ilfov.

Metodologia a fost comună, însă condițiile locale, vegetația și amplasarea capcanelor au diferit de la un liceu la altul.

Tocmai această diferență a făcut ca fiecare grup să lucreze cu propriile observații și propriul set de date.

Nu ne-am dorit cinci variante ale aceleiași lucrări, ci cinci experiențe în care elevii să folosească aceeași logică de cercetare pentru a interpreta ceea ce au observat în propriul liceu.

Caravana sau când rezultatele sunt prezentate mai departe

Un experiment capătă cu adevărat sens atunci când rezultatele lui sunt comunicate.

În perioada 18-19 iunie 2026, elevii au participat la Caravana Ambasadorilor Științei, desfășurată în format online, unde și-au prezentat rezultatele obținute și experiențele acumulate în cadrul activităților proiectului.

Pentru participanții la PlantProtectLab, această etapă a închis firesc cercul început în timpul atelierului.

Au realizat experimentul, au urmărit capcanele, au colectat și interpretat datele, au lucrat la materialele științifice și, în final, au trebuit să explice și altora ceea ce au făcut și ceea ce au înțeles.

În proiectul PomoSist 4Edu, Caravana a fost concepută tocmai ca o etapă în care elevii trec de la rolul de participanți la cel de comunicatori ai cercetării aplicate, prezentând rezultatele prin lucrări, postere, materiale vizuale și alte forme de diseminare.

Protecția pomilor a fost tema. Gândirea științifică a fost exercițiul.

Privit în ansamblu, PlantProtectLab nu a însemnat numai identificarea unor boli sau montarea unor capcane.

Elevii au observat, au experimentat, au colectat date, au încercat să le explice, au redactat și apoi și-au prezentat rezultatele.

La nivelul lor, au parcurs astfel câteva dintre etapele fundamentale ale cercetării științifice.

Nu știm câți dintre participanți vor alege peste ani horticultura, protecția plantelor sau cercetarea ca profesie. Și nici acesta nu este singurul criteriu prin care trebuie evaluat un asemenea proiect.

Dacă însă un elev rămâne cu reflexul de a se întreba 'Pe ce date mă bazez?' înainte de a formula o concluzie, atunci experimentul și-a depășit deja rolul inițial.

Următorul pas: Ambasadorii Științei

Povestea PomoSist 4Edu nu se încheie odată cu atelierele și Caravana.

În data de 22 septembrie 2026 va avea loc evenimentul final al proiectului, dedicat prezentării și valorizării rezultatelor obținute pe parcursul tuturor etapelor. Conceptul evenimentului îi pune din nou pe elevi în centrul activității, unde implicarea lor va fi recunoscută prin momentul dedicat Ambasadorilor Juniori ai Științei.

Va fi, în același timp, momentul în care se vor întâlni toate componentele proiectului: prelegerile, experimentele, lucrările realizate de elevi, Caravana și experiențele acumulate împreună cu cercetătorii și profesorii.

Pentru PlantProtectLab, o capcană lipicioasă a reprezentat doar punctul de plecare.

Mai important este ceea ce a urmat după ea: întrebările, observațiile, datele și curajul elevilor de a transforma ceea ce au văzut în propriile lor rezultate științifice și de a le prezenta mai departe.

Și unul dintre cele mai frumoase rezultate ale proiectului este că cercetarea nu le-a mai fost prezentată doar ca o profesie despre care pot auzi, ci ca un proces pe care au avut ocazia să îl experimenteze.

Activitate realizată cu sprijinul Ministerului Educației și Cercetării - UEFISCDI, finanțată prin PNCDI IV, în cadrul proiectului 'Ambasadorii Științei în Pomicultură prin Tehnologie și Educație în Licee (PomoSist 4Edu)', cod proiect PN-IV-P10-SS-SC-2024-0136.