Digitalizarea ajută business-urile să devină mai eficiente, fiindcă reduce semnificativ din costuri, dar implică şi o corelaţie între mediul privat şi autorităţile publice, care trebuie să se aşeze la aceaşi masă pentru a face procesul mai dinamic, afirmă Cristina Chiriac, preşedinta Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin.

"Digitalizarea ajută business-urile să devină mai eficiente, reducând semnificativ din costuri. Tendinţa actuală în domeniul afacerilor este de a adopta măsuri concrete de modernizare a proceselor. Digitalizarea informaţiilor creşte nivelul de credibilitate, oferă companiilor mici oportunităţi mari. Dar digitalizarea implică şi o corelaţie între mediul privat şi autorităţile publice. La aceeaşi masă, trebuie să se aşeze mediul privat şi mediul public, marile companii furnizoare de digitalizare şi societatea civilă, astfel încât procesul de digitalizare să fie dinamic. Este nevoie să schimbăm mentalitatea potrivit căreia digitalizarea înseamnă pierderea locurilor de muncă. Efecte complementare adoptării digitalizării sunt crearea de competenţe şi îmbunătăţirea abilităţilor. Acest proces de transformare poate fi un instrument extrem de util, dacă este suficient de bine înţeles. Trebuie să venim în faţa autorităţilor cu soluţii pentru dezvoltarea sustenabilă a potenţialului uriaş pe care inteligenţa românească îl are", a spus Cristina Chiriac, conform unui comunicat al CONAF, transmis, joi, AGERPRES.

Sursa citată semnalează că, beneficiind de un buget de trei miliarde de euro, cererea de proiecte lansată de Comisia Europeană în cadrul Fondului UE pentru inovare pune accent pe priorităţile planului REPowerEU, ce va fi supus la vot joi, de către Parlamentul European, privind pachetul legislativ. Pentru decarbonizarea generală, bugetul alocat este de un miliard de euro şi sunt avute în vedere proiecte inovatoare în domeniul energiei din surse regenerabile, al industriilor energointensive, al stocării energiei sau al captării, utilizării şi stocării dioxidului de carbon, precum şi în domeniul produselor care le înlocuiesc pe cele generatoare de emisii puternice de dioxid de carbon. De un buget similar beneficiază electrificarea inovatoare în industrie şi hidrogenul verde, unul din scopurile finale fiind promovarea producţiei de hidrogen din surse regenerabile şi creşterea nivelul de utilizare în industrie.

"De asemenea, Uniunea Europeană are în vedere, în perioada imediat următoare, o reglementare pentru reducerea procedurilor birocratice pentru construcţia de proiecte în domeniul energiilor regenerabile, în special pentru parcurile fotovoltaice, în încercarea de a reduce preţurile la electricitate şi a diminua utilizarea gazelor naturale în sectorul energetic. Prin noile reglementări, se va stipula un termen limită de cel mult trei luni la eliberarea autorizaţiilor pentru panourile solare, a capacităţilor de stocare asociate şi a conexiunilor la reţea", se menţionează în comunicat.

Sursa citată subliniază că pandemia de COVID-19 a adus în atenţie importanţa şi necesitatea digitizării şi transformării digitale, iar odată cu încălzirea globală, criza climatică, războiul din Ucraina şi criza energetică, digitalizarea a devenit o prioritate.

"Digitalizarea înseamnă un sprijin complex pentru angajaţi, care duce şi la o îmbunătăţire a calităţii proceselor, scăderea costurilor de producţie şi o eficientizare a sectorului, dezvoltarea unei pieţe competitive şi nu în ultimul rând încurajarea eficienţei energetice. Ajutoarele pentru cercetare, dezvoltare şi inovare (CDI) puse la dispoziţie de Comisia Europeană au scopul de a sprijini tranziţia verde şi cea digitală în Europa, prin facilitarea investiţiilor public-private în inovare şi cercetare, precum şi în infrastructuri de testare şi experimentare. Dacă în unele domenii ale sectorului energiei există deja tehnologii digitale care au nevoie de sprijin pentru a se extinde, în alte domenii este nevoie de stimularea serviciilor energetice digitale", se mai menţionează în comunicatul CONAF.

Începând de anul acesta, CONAF ia parte activ în domeniul evoluţiei digitalizării business-urilor şi angajaţilor acestora, derulând în calitate de partener două proiecte din Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020. Primul proiect, "Evoluţie prin digitalizare - Îmbunătăţirea competenţelor digitale pentru angajaţii IMM din 2014-2020", este implementat alături de Camera de Comerţ şi Industrie Braşov. Cel de al doilea proiect, "#ITforENERGY - Îmbunătăţirea nivelului de cunoştinţe în domeniul IT pentru angajaţii IMM din sectorul energetic", este demarat alături de Federaţia Patronală Petrol şi Gaze (FPPG). Obiectivele generale ale proiectelor susţin dezvoltarea capitalului uman prin promovarea culturii antreprenoriale, în vederea creşterii competitivităţii, adaptabilităţii şi sustenabilităţii tuturor angajaţilor din IMM-uri.

În 2022, CONAF, în parteneriat cu Vodafone Business, a demarat proiectul naţional "Digital Up - Dezvoltare Antreprenorială pentru IMM-uri". Evenimentul de debut a avut loc în luna septembrie, la Constanţa. Seria de conferinţe a continuat la Braşov, în luna octombrie, urmând ca în 22 noiembrie să ajungă la Iaşi şi anul viitor la Bucureşti, Cluj şi Timişoara. Evenimentul este dedicat conştientizării, formării continue şi găsirii de soluţii viabile pentru scale-up-ul oricărui business care îşi propune accelerarea gradului de competitivitate a IMM-urilor.

Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) este cea mai puternică confederaţie din România ce reuneşte interesele antreprenorilor în spiritul european al egalităţii de gen şi egalităţii de şanse. CONAF reprezintă cea mai mare entitate de acest gen din România, o organizaţie care promovează şi susţine antreprenoriatul românesc, lucru fără precedent, care deschide orizonturi de colaborare şi cooperare atât pe plan intern cât şi internaţional. CONAF are în componenţa sa 2 federaţii, 10 patronate, 5 asociaţii, 19 sucursale şi peste 3.000 de companii. AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Simona Aruştei)