România ar putea înregistra o creştere economică de 4,5% în acest an şi de 2,3% în 2023, potrivit unui prezentări susţinute de economistul-şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru, la cea de-a 25 ediţie a Forumului Bancar Român.

"Din punct de vedere economic, la modul general, putem spune că poza momentului e una relativ bună în momentul de faţă. Şi o să vedem că avem cifre încă bune deşi pe sectoare lucrurile sunt mai nuanţate. Pe termen scurt, şi aici mă refer la următoarele trimestre, riscurile sunt foarte mari. Cel mai probabil vom avea o decelerare a creşterii activităţii economice în perioada următoare şi poate chiar 1-2 trimestre cu scădere faţă de trimestrul anterior. Perspectivele pe termen lung rămân intacte, chiar poate mai bune, deşi poate sună cinic în contextul geopolitic în care ne desfăşurăm activitatea în momentul de faţă. Aşa cum menţionam, poza momentului din punct de vedere macro e una bună, în sensul în care avem cifre mult peste aşteptări. În primele două trimestre ale anului acesta, am avut o creştere de peste 5%, 5,7% cumulat pe primele 6 luni. Iar dacă facem o retrospectivă la ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani, în perioada de pandemie o să constatăm că activitatea economică din trimestrul II din 2022, faţă de trimestrul IV din 2019, să zicem, înainte de pandemie, este în România cu 7,3% în termeni reali mai mare", a spus Dumitru.

El a afirmat că la scară europeană România a avut a doua cea mai bună performanţă, după Slovenia, ţara noastră reuşind să recupereze toată căderea din pandemie. Potrivit economistului, consumul a fost principalul factor de creştere economică.

În piaţa muncii, lucrurile încă evoluează bine, deşi în august a avut loc o stagnare a numărului de salariaţi. În termeni reali, veniturile au o dinamică negativă, pentru că inflaţia este foarte mare.

Ionuţ Dumitru a precizat că în sectorul public se înregistrează o dinamică puternic real negativă, în timp ce în sectorul privat salariul nominal creşte aproape în linie cu inflaţia, ceea ce arată că aici există o tensionare a pieţei forţei de muncă şi o presiune.

"Pentru anul acesta, noi ne aşteptăm la o creştere economică de 4,5%, iar anul viitor la o decelerare la 2,3%. Aş spune că riscurile sunt mai degrabă să avem o creştere mai mare anul acesta de 4,5% şi mai mică anul viitor. Trimestrul III îl aşteptăm cu scădere faţă de trimestrul anterior - şi agricultura a fost foarte slabă anul acesta -, dar am văzut că industria a scăzut faţă de trimestrul anterior în trimestrul III. Probabil că şi trimestrul IV va fi destul de slab. Probabil că şi începutul anului viitor va fi destul de slab şi, atunci, 2,3% creştere economică anul viitor pare încă un scenariu optimist, aş spune. Putem evita recesiunea, că toată lumea vorbeşte de recesiune - sigur că riscul e foarte mare să avem recesiune - putem evita recesiunea dacă absorbim fonduri europene aşa cum a făcut Polonia", a susţinut el.

În continuare, reprezentantul Raiffeisen Bank a apreciat că procesul de consolidare fiscală a început, însă a atras atenţia că acesta va fi unul gradual. Ionuţ Dumitru a menţionat în acest context faptul că România are venituri fiscale foarte mici, de 27,6% din PIB, faţă de 41,5% media europeană. În acest caz, el spune că sunt trei soluţii: rezolvarea problemei colectării, iar digitalizarea ANAF trebuie accelerată; închiderea tuturor portiţelor de optimizare fiscală, indiferent că este vorba de microîntreprinderi - PFA, PFI, drepturi de autor, facilităţi fiscale în diverse domenii; trebuie văzut dacă există unele zone de taxare mai mici după standarde europene sau poate avem şi unele mai mari faţă de mediile europene.

În ceea ce priveşte inflaţia, Ionuţ Dumitru se aşteaptă la o creştere în perioada următoare, la 16 - 17%. În opinia acestuia, în cea mai mare parte a anului viitor este posibil să se menţină o inflaţie de două cifre.

"Bătălia pe termen scurt cu inflaţia, după părerea mea, este pierdută, la nivel global. Nu ai instrumente cu care să poţi reduce inflaţia şi ar fi total contraproductiv, la un nivel rezonabil pe termen scurt. Am avut acest şoc extraordinar de puternic în energie pe care nu îl poţi combate cu instrumente monetare, dar miza politicii monetare peste tot în lume este reancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu şi, de aceea, toate băncile centrale cresc dobânzile, deşi economia încetineşte. Probabil că o recesiune poate fi un cost necesar, deşi poate sună cinic, pentru a readuce inflaţia la un nivel rezonabil pe termen mediu. Probabil că dintre cele două rele, inflaţie sau recesiune, răul cel mai mare în momentul acesta cred că este inflaţia. Sunt ţări dezvoltate care nu au mai văzut o inflaţie de două cifre de 50 de ani", a declarat Ionuţ Dumitru. AGERPRES/(A - autor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea)