România nu închide nicio centrală de producere a energiei electrice pe bază de cărbune, a anunţat, marţi, pe Facebook, ministrul de resort, Virgil Popescu.

"Nu închidem nicio Unitate de Producţie a energiei electrice pe bază de cărbune, ci, din contră, investim în modernizare şi ne pregătim pentru viitor. De aceea vreau să le mulţumesc colegilor deputaţi pentru voturile de adoptare a legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic", a scris Popescu.

Prin această lege se instituie măsuri pentru atenuarea consecinţelor sociale ale închiderii şi conservării capacităţilor de producere a energiei electrice pe bază de lignit şi huilă şi a carierelor şi minelor aferente, stabilirea surselor de finanţare a măsurilor de ajutor de stat, precum şi a măsurilor pentru coordonarea şi implementarea procesului de decarbonizare.

"Important de reţinut: În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, prin rezerva tehnică se înţelege rezerva de putere asigurată cu scopul de a înlocui grupurile indisponibile pentru care există contracte de energie electrică sau de a fi la dispoziţia Operatorului de transport şi sistem, Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica - S.A. pentru situaţii în care adecvanţa Sistemului electroenergetic naţional nu poate fi asigurată prin piaţa de energie electrică", a precizat ministrul.

El a explicat că, potrivit Planului de restructurare al Complexului Energetic Oltenia, aprobat de către Comisia Europeana prin Decizia C(2022) 553 final din 26 ianuarie 2022, pentru care s-a obţinut finanţare din Fondul de Modernizare în valoare de 897 milioane euro, cu participarea Complexului Energetic Oltenia vor fi realizate noi investiţii în capacităţi pe gaze naturale şi surse regenerabile de energie.

Este vorba despre două grupuri pe gaze naturale "ready for hydrogen" de tip CCGT, cu o capacitate totală de 1.325 MW: Işalniţa - 850 MW - cu punere în funcţiune în 2026 şi Turceni 475 MW - cu punere în funcţiune în 2026, precum şi realizarea a opt parcuri fotovoltaice cu o capacitate totală de 735 MW - până în 2024.

"Capacitatea de producere a energiei electrice pe bază de huilă din cadrul Complexului Energetic Hunedoara, respectiv grupul energetic Paroşeni 4, cu o putere instalată de 150 MW, va asigura, până la finalul anului 2030, neutralizarea huilei rezultată ca urmare a lucrărilor de punere în siguranţă a zăcămintelor de huilă", a mai scris oficialul.

El a mulţumit colegilor deputaţi pentru adoptarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţa a Guvernului nr.73/2021 şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.193/2018.

"Astfel, se adoptă măsuri pentru valorificarea concentratelor de uraniu din stocul de siguranţă şi consum, constituit în perioada 2009-2011, aflat în proprietatea privată a statului şi în administrarea Companiei Naţionale a Uraniului - S.A., prin vânzarea de către statul român, prin intermediul Ministerului Energiei, către Societatea Naţională "Nuclearelectrica" - S.A., precum şi modificarea Legii nr.193/2018, în sensul eliminării drepturilor exclusive conferite de Compania Naţională a Uraniului - S.A. (CNU). Este o lege care se leagă de decarbonizarea sectorului energetic, pentru că decarbonizare fără energie nucleară nu se poate. Şi da, investim şi în dezvoltarea programului nuclear civil al României pentru a ne asigura independenţa şi securitatea energetică", a completat Popescu. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Cernat, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)