Indicele preţurilor de consum se va menţine peste 15% la sfârşitul anului, respectiv 15,2%, urmând să scadă la 8% în 2023 şi la 3,7% în 2024, potrivit Prognozei pe termen mediu 2022-2026, varianta de toamnă, publicată de Comisia Naţională de Prognoză (CNP).

Pentru anii 2025 şi 2026, inflaţia este estimată la 2,9% şi, respectiv, la 2,6%.

"Procesul inflaţionist s-a dovedit a fi mai persistent şi de amplitudine mai ridicată decât s-a anticipat anterior, astfel încât şi decelerarea creşterii preţurilor de consum a fost estimată a avea o intensitate mai redusă. În aceste condiţii, previziunile inflaţiei au fost ajustate ascendent pentru anul în curs şi următorii doi ani cu circa 1,3 puncte procentuale ca medie anuală, urmând ca în perioada 2024-2025 să se încadreze în jurul valorii de circa 3%. Prognozele au luat în calcul actele normative în vigoare privind modificarea schemei de plafonare a preţului energiei electrice până la data de 31 august 2023, prelungirea măsurii de reducere a preţului pentru carburanţi cu 50 bani/litru până la sfârşitul anului curent, cât şi o relativă stabilizare a principalelor cotaţii internaţionale", se arată în nota redactată de CNP.

Potrivit sursei citate, efectele nefavorabile pe termen scurt sunt aşteptate a se manifesta pentru componenta mărfurilor alimentare ca urmare a secetei prelungite din acest an, dar şi ca efect de runda a două al dispersiei preţurilor produselor energetice.

Totodată, preţurile producţiei industriale, cât şi costurile în construcţii se aşteaptă să înregistreze dinamici în scădere, rămânând însă şi în anul următor la valori de două cifre.

"Revizuirile ascendente pentru prognoza preţurilor au condus, implicit, şi la majorarea deflatorului PIB pentru perioada de prognoză", precizează Comisia Naţională de Prognoză.

CNP subliniază că datele statistice cele mai recente relevă faptul că inflaţia a înregistrat în trimestrul III o rată medie anuală de 15,4%, continuând tendinţa ascendentă din primele două trimestre.

"Este de remarcat accelerarea preţurilor produselor alimentare din această perioadă, depăşind creşterea medie cu 2,4 puncte procentuale, deşi, în mod tradiţional, sezonier se înregistrau reduceri de preţ pentru acest tip de produse. Temperarea preţurilor la combustibili prin reglementarea privitoare la reducerea cu 50 bani/litru a preţurilor carburanţilor la pompă, precum şi aplicarea măsurilor de plafonare a preţurilor la energie electrică şi la gaze naturale pentru populaţie, au contribuit la decelerarea uşoară a preţurilor bunurilor nealimentare, până la 16,4%. În acelaşi timp, preţurile din servicii şi-au continuat trendul crescător, dar într-un ritm mai lent, dinamica acestora în cel de-al treilea trimestru ajungând la 8,2%", se mai spune în notă.

Evoluţiile din cel de-al treilea trimestru evidenţiază faptul că, pe măsură ce presiunile provenite din partea preţurilor produselor energetice se atenuează, dinamicile anuale fiind mai reduse în special la gazele naturale (+70,5% fată de 87,2% în trimestrul II) şi combustibil (+32%, cu 2 puncte procentuale sub dinamica din trimestrul II), se majorează efectele de runda a doua a creşterii preţurilor energetice, vizibile mai ales în cazul produselor alimentare. AGERPRES/(AS - autor: Oana Tilică, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lãzãroiu)