CNSP: Câştigul salarial lunar real este estimat să scadă cu circa 2% în 2022, pe fondul inflaţiei accentuate
Câştigul salarial mediu brut este estimat să crească în 2022 cu 10,6%, până la un nivel de 6.120 lei, însă, pe fondul inflaţiei accentuate, câştigul salarial real probabil va scădea cu circa 2%, potrivit Prognozei pe termen mediu 2022-2026, varianta de toamnă, publicată de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP).
"Pentru anul curent, câştigul salarial mediu brut este estimat să crească cu 10,6%, până la un nivel de 6.120 lei. Corespunzător, câştigul salarial mediu net se va majora cu 11,3%, ca urmare a unor măsuri de care beneficiază atât personalul din sectorul bugetar cât şi din sectorul concurenţial. Cu toate acestea, pe fondul inflaţiei accentuate din acest an, câştigul salarial real este estimat să scadă cu circa 2,0%", spune CNSP.
Pentru perioada 2023 - 2026, ritmul mediu anual de creştere a câştigului salarial mediu brut va fi de 9,1%, iar puterea de cumpărare se va reînscrie pe un palier superior, cu o dinamică medie de 3,9%, în concordanţă cu contextul economico-social.
Potrivit CNSP, câştigul salarial mediu brut va fi în 2023 de 6.789 lei/lună, iar "netul" se va majora cu 11,4%, însă, din cauza inflaţiei, majorarea reală va fi de doar 1,7%. În 2024, câştigul salarial mediu brut este estimat la 7.484 lei/lună, în timp ce câştigul salarial mediu net lunar va ajunge la 4.686 lei, în creştere cu 10,6%, dar cu un plus de doar 4,7% în mod real.
În ceea ce priveşte piaţa muncii, aceasta va urma o traiectorie pozitivă pe termen lung, oferind perspective destul de bune pentru toate categoriile salariale, iar în intervalul 2024 - 2026 populaţia ocupată va creşte cu un ritm mediu de 0,9%. Numărul de salariaţi se va majora cu un ritm de 2%, în timp ce alte categorii de populaţie ocupată, în principal lucrătorii pe cont propriu, se vor confrunta cu o ajustare marginală.
CNSP prognozează pentru 2022 un număr de 5,175 milioane de salariaţi (plus 1,6% faţă de 2021), iar pentru 2023 - 5,252 milioane (+1,5%). În 2024, în România vor fi 5,383 milioane de salariaţi (+ 2,5%), în 2025 un număr de 5,523 milioane (+ 2,6%), în timp ce în 2026 vor munci 5,635 milioane de persoane (în creştere cu 2%).
"România a reuşit să păstreze un echilibru economic relativ stabil, inclusiv în ceea ce priveşte piaţa forţei de muncă care a fost susţinută de instituirea unor măsuri de sprijin destinate salariaţilor şi angajatorilor, o îmbunătăţire a flexibilităţii la locul de muncă, precum şi redirecţionarea resurselor umane, unde a fost posibil, către sectoarele mai puţin afectate de criză şi cu perspectivă de creştere în următorii ani. Îmbunătăţirea estimărilor de creştere economică şi noile date disponibile au condus la revizuirea populaţiei ocupate de la 0,7% la 1,0% pentru anul 2022, iar estimările numărului mediu de salariaţi au fost ajustate în sus cu 0,2 puncte procentuale (de la 1,6% la 1,8%). Totodată, încetinirea activităţii economice prevăzută pentru anul 2023 a condus la ajustări în jos ale nivelurilor estimate anterior pentru indicatorii de ocupare, cu 0,2 puncte procentuale, atât în cazul populaţiei ocupate (de la 0,9% în prognoza de vară la 0,7% în prognoza de toamnă), cât şi în cazul numărului de salariaţi (de la 1,8% în prognoza de vară la 1,6% în prognoza de toamnă)", se arată în document.
Rata şomajului BIM va continua să scadă şi este estimată să ajungă la 4,4% la orizontul de prognoză (anul 2026), de la 5,4% în 2022, 5,3% în 2023, 4,8% în 2024 şi 4,5% în 2025.
În semestrul I 2022, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15 - 64 ani) a fost de 63,0% cu un punct procentual mai mare decât în anul 2021, iar numărul de salariaţi s-a majorat cu 1,8% comparativ cu aceeaşi perioadă din anul anterior ajungând la 6,649 milioane de persoane, nivel care marchează nu numai o recuperare a pierderilor de salariaţi datorate pandemiei, dar şi o depăşire cu peste 71.000 de persoane a nivelului existent înaintea pandemiei.
Rata şomajului BIM a fost de 5,7% în primul semestru din acest an (în scădere de la 6,0% în trimestrul I 2022, la 5,3% în trimestrul II 2022).
Câştigul salarial mediu brut pe total economie a ajuns în primele 8 luni ale anului 2022 la 6.307 lei, cu 10,7% mai mare decât cel înregistrat în perioada corespunzătoare a anului 2021.
Corespunzător, câştigul salarial mediu net s-a majorat cu 11,5%, însă sub rata inflaţiei, astfel încât câştigul salarial real (la care se raportează puterea de cumpărare a salariaţilor) a cunoscut o scădere cu 1,0% în aceeaşi perioadă de analiză.
În agricultură, silvicultură şi pescuit componentă a sectorului concurenţial, câştigul salarial real a crescut cu 4,7%. Această majorare s-a datorat intrării în vigoare a Legii nr. 135/2022, prin care salariaţii din agricultură şi industria alimentară beneficiază de un salariu minim brut garantat în plată de minimum 3.000 de lei.
În industrie, câştigul salarial real a înregistrat o uşoară creştere de 0,2%, în timp ce în construcţii s-a redus cu 0,9%.
"Ca urmare a stresului financiar resimţit de angajaţi, unele companii din sectorul concurenţial au pus un accent mai mare pe zona de beneficii din categoria produselor financiare: pensii private, asigurări, discount-uri la diferite servicii financiare, plata în avans a salariului", mai notează Comisia de Prognoză. AGERPRES/(AS - autor: Oana Tilică, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
ANOFM: Angajatorii oferă 32.246 de posturi la nivel național; 84 de locuri de muncă sunt disponibile prin Eures
Angajatorii oferă, la nivel național, 32.246 locuri de muncă, în acest moment, iar operatorii economici din Spațiul Economic European (SEE), un număr de 84 de posturi, informează Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), într-un comunicat de presă, transmis miercuri AGERPRES. Potrivit datelor centralizate, din totalul postu
Angajații din România folosesc inteligența artificială mai mult în viața personală decât la locul de muncă (analiză)
Peste jumătate (58%) dintre angajații din România au utilizat inteligența artificială (IA) la locul de muncă în ultimele 12 luni, față de 42% în urmă cu un an, însă folosirea acestei tehnologii rămâne mult mai răspândită în viața personală, unde ponderea ajunge la 85%, potrivit ediției din 2026 a studiului PwC Global Workforce Hopes
România se confruntă cu goluri de finanțare la final de an; statul trebuie să acorde prioritate recuperării veniturilor restante (analiză)
România se confruntă cu presiuni asupra finanțării cheltuielilor publice în ultimul trimestru al anului, în condițiile în care bugetul este afectat de creșterea costurilor de finanțare și de întârzierile în atragerea fondurilor europene, iar statul trebuie să acorde prioritate recuperării veniturilor pe care le are deja de înca
Petrescu (ASF): Dezvoltarea unei piețe de capital mai profunde, mai lichide și mai accesibile reprezintă o prioritate instituțională
Dezvoltarea unei piețe de capital mai profunde, mai lichide și mai accesibile reprezintă o prioritate instituțională pentru Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), în condițiile în care România are nevoie de un ecosistem financiar capabil să susțină inițiativa antreprenorială și să mobilizeze capital pentru investiții productive, a declarat miercuri p
BVB Arena 2026: Patruzeci de companii antreprenoriale vor fi selectate pentru întâlniri cu profesioniștii pieței de capital
Un număr de 40 de companii antreprenoriale românești vor fi selectate în cadrul ediției 2026 a programului BVB Arena, lansată miercuri de Bursa de Valori București (BVB), acestea urmând să participe la întâlniri individuale cu profesioniști ai pieței de capital, potrivit reprezentanților operatorului bursier. Directorul general al
AMEPIP susține că nu blochează numirea administratorilor ANM, ci își exercită atribuțiile legale de verificare
Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) nu blochează numirea membrilor Consiliului de Administrație al Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), ci își exercită atribuțiile legale de verificare, precizează, miercuri, instituția. Reacția AMEPIP vine în contextul
Romsilva a vândut 1,24 milioane de metri cubi de lemn pentru foc și estimează că va ajunge la 2 milioane mc în 2026
Regia Națională a Pădurilor - Romsilva a vândut direct populației 1,24 milioane de metri cubi de lemn pentru foc, în primele nouă luni din 2026, la un preț mediu de aproximativ 280 de lei/metru cub, similar celui din 2025, și estimează că până la finele anului volumul total de lemn oferit pentru încălzirea locuințelor va ajunge la aproximativ două mil
Investițiile imobiliare comerciale au ajuns la 654 milioane de euro în primele nouă luni din 2026 (analiză)
Investițiile în imobiliare comerciale din România au totalizat 654 de milioane de euro în primele nouă luni ale acestui an, depășind volumul înregistrat pe întregul an 2025, în timp ce Bucureștiul a atras doar 29% din valoarea tranzacțiilor, potrivit unei analize realizate de o companie de consultanță imobiliară. Capitala a
Ikea: Exploatarea forestieră la care face referire Greenpeace a vizat o zonă destinată producției de lemn
Exploatarea forestieră la care face referire Greenpeace s-a desfășurat într-o zonă destinată producției de lemn, care nu este clasificată drept pădure virgină sau seculară și nu figurează în Catalogul național al pădurilor virgine și cvasivirgine din România, au transmis marți seara reprezentanții Inter Ikea Group, în urma acuzațiilor formulat
Alexandru Nazare: ECOFIN a adoptat pachetul de integrare și supraveghere a piețelor de capital, o piesă centrală în Europa
Consiliul Afaceri Economice și Financiare al Uniunii Europene (ECOFIN) a adoptat pachetul de integrare și supraveghere a piețelor de capital, o piesă centrală în Europa, a anunțat marți ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. 'Mai mult capital, mai puțină fragmentare, mai puțină birocrație. ECOFIN a adoptat pachetul de integrare și s
Bursa de Valori București a închis în creștere ședința de marți
Bursa de Valori București (BVB) a închis în creștere ședința de marți, iar valoarea tranzacțiilor s-a cifrat la 77,67 milioane de lei (14,55 milioane de euro). Principalul indice al bursei, BET, care include cele mai tranzacționate 20 de companii listate pe Piața Reglementată, s-a apreciat cu 0,71%, până la 33.489,16 puncte.
Cristian Pistol: 17 oferte pentru construcția Nodului Rutier A1 - DJ 704 (Cugir)
Un număr de 17 oferte au fost depuse pentru construcția Nodului Rutier A1 - DJ 704 (Cugir), a anunțat, marți, directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol, pe pagina sa de
România și India ar putea semna curând certificatele sanitare veterinare necesare realizării de schimburi comerciale
Perspectiva semnării, într-un termen cât mai scurt, a certificatelor sanitare veterinare necesare schimburilor comerciale dintre România și India a fost unul dintre subiectele discutate de președintele ANSVSA, Alexandru Bociu, și ambasadorul Indiei în România, Manoj Kumar Mohapatra. Potrivit unei postări pe pagina
Șeful ANRE: Investițiile în securitatea cibernetică sunt tratate cu toată seriozitatea de către autoritatea de reglementare
Securitatea cibernetică și investițiile în securitatea cibernetică sunt tratate cu toată seriozitatea de către autoritatea de reglementare, a declarat, marți, la un eveniment de specialitate, președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), George Niculescu. 'Mi-aduc aminte că, anul trecut, (...)
Codirlașu (CFA România): Prețurile ridicate la energie au pus presiune pe inflație
Creșterea prețurilor la energia electrică, petrol și gaze naturale continuă să pună presiune asupra inflației, iar incertitudinile legate de funcționarea centralei nucleare de la Cernavodă și de războiul din Iran au potențialul de a genera noi șocuri asupra prețurilor, a declarat marți, pentru AGERPRES, președintele Asociației CFA România, Adrian Codirlașu.






