Energia din biomasă este unul dintre lucrurile cu care pot fi înlocuiţi combustibilii fosili, şi România are 20-28 de milioane de tone de biomasă din agricultură, iar patru milioane de tone de biomasă echivalează cu puterea unui reactor nuclear, a declarat, joi, Cătălin Tobescu, preşedintele Asociaţiei Industriei Lemnului - Prolemn.

"Suntem într-o criză energetică şi în această criză energetică devin importante resursele pe care le avem disponibile naţional, iar biomasa este una dintre aceste resurse. Ştim că avem acest concept şi această directivă europeană Repower EU, care înseamnă că într-un interval de timp, mai lung sau mai scurt, avem o o direcţie de a renunţa la combustibili fosili. Trebuie să punem ceva în loc, iar unul dintre lucrurile pe care le putem pune în loc este energia din biomasă. (...) Găsim în strategia energetică a României faptul că avem 20-28 milioane de tone de biomasă din agricultură. Patru milioane de tone de biomasă echivalează cu puterea unui reactor nuclear. Adică, România, în momentul ăsta, în biomasă iroseşte puterea a câtorva reactoare nucleare. Ce nevoie de investiţii avem ca să facem şi ce necesar de finanţare este ca să facem reactoare nucleare şi de cât timp încercăm să le facem?", a spus Tobescu la o dezbatere organizată de Coaliţia pentru Libertatea Comerţului şi a Comunicării (CLCC).

Potrivit acestuia, energia din biomasă este extrem de importantă în balanţa energetică a României, 60% din energia regenerabilă ţării fiind produsă din biomasă, în timp ce eolianul şi solarul reprezintă doar 10%.

Preşedintele Prolemn a subliniat că, dacă ne referim la eficienţă energetică, una dintre componentele despre care trebuie să vorbim este încălzirea rezidenţială şi modul în care folosim biomasa, şi în special biomasa lemnoasă, şi este foarte mult de optimizat şi de făcut pe această linie.

"Ştim că resursa de lemn se foloseşte într-un mod destul de neeconomic, cu randamente energetice mici, în sobe tradiţionale, cu randamente de 30%. Ştim că există tehnologii moderne, cogenerare, în care putem obţine energie termică şi electrică în acelaşi timp, sau centrale pe gazeificare sau peleţi pentru încălzire individuală rezidenţială, care ar putea să ducă utilizare acestei biomase către 90% ca randament. Deci, acum folosim biomasa asta preponderent cu randamente de 30%. Am putea să o folosim cu randamente de 90%. Spaţiul de eficienţă energetică pentru biomasa lemnoasă este uriaş", a explicat Tobescu.

El a menţionat că soluţii sunt foarte multe, de la a aduce această biomasă către peleţi, către centrale moderne, la a aduce biomasa pentru a face puncte termice în oraşe care să înlocuiască punctele termice pe cărbune.

Şi, bineînţeles, a adăugat el, biomasa este o soluţie şi pentru clădirile noi, aşa-zisele condominium-uri, unde centralele pe biomasă, pe tocătură spre exemplu, pot asigura fără probleme putere suficientă, în orice gamă de putere, de la câteva sute de kilowaţi până la 3, 4, 5 megavaţi dacă este necesară o astfel de putere.

Cătălin Tobescu a semnalat însă că în momentul de faţă este o presiune foarte mare pe resursa de lemn, pentru că nu folosim foarte multe alte resurse de biomasă pe care le avem.

"Avem deşeurile menajere care, din păcate, ştim cu toţii că se duc pe câmp sau în gropi de gunoi. Directivele europene ne spun că ar trebui separată fracţia, care este biodegradabilă şi care în acest fel devine o resursă de biomasă pentru pentru energie, de fracţia metalică şi plastic. Este ceva foarte, foarte simplu. În câţiva ani vom fi chiar obligaţi să facem asta. Ştim că avem infringementuri pe linia asta, dar oportunitatea pentru biomasă este enormă. Dar aş mai spune ceva. Faţă de alte categorii de energie, care sunt mai mult sau mai puţin îndepărtate şi care necesită investiţii, masa lemnoasă este disponibilă astăzi. Avem în pădurea României un stoc de masă lemnoasă pe picior de 2,2 miliarde metri cubi şi noi vorbim de o criză de resursă de lemn şi de energie, pentru că nu reuşim să punem în piaţă 2-3-4 milioane de metri cubi. Este absurd să vorbim de criză şi să nu ne ducem către soluţii. Soluţiile sunt a pune resursa pe piaţă în această situaţie de criză, pentru că, bineînţeles, asta ne ajută la echilibrarea balanţei energetice în această situaţie destul de dificilă", a punctat preşedintele Prolemn. AGERPRES/(A - autor: Nicoleta Gherasi, editor: Oana Tilică, editor online: Adrian Dãdârlat)