România apreciază propunerea privind mecanismul de reglare a preţurilor pe piaţa de energie şi consideră că implementarea sa ar trebui să fie flexibilă şi rapidă pentru a atinge obiectivul european de reducere a preţului la gaze, şi implicit, la energia electrică pentru consumatori.

Secretarul de stat din Ministerul Energiei, Dan-Dragoş Drăgan, a participat marţi, la reuniunea Consiliului Energiei, organizată la Luxemburg.

Pe agenda reuniunii s-au aflat dezbaterea măsurilor din noul pachet propus de Comisia Europeană la data de 18 octombrie 2022 vizând preţurile la gaze naturale, precum şi discuţii pe marginea normelor juridice privind reglementarea pieţei hidrogenului aflate în curs de negociere la nivelul Consiliului.

"În ceea ce priveşte preţurile excesive la gazele naturale, COM propune introducerea unor limite de preţ pe platformele de tranzacţionare a derivativelor, formarea unui nou indice de referinţă pentru a reflecta tranzacţiile cu LNG şi stabilirea unui mecanism de corecţie a preţurilor de tranzacţionare a gazului în caz de nevoie. România apreciază propunerea privind acest mecanism de reglare a preţurilor pe piaţă şi consideră că implementarea sa ar trebui să fie flexibilă şi rapidă pentru a atinge obiectivul european de reducere a preţului la gaze, şi implicit, la energia electrică pentru consumatori", se arată într-o postare pe pagina de Facebook a Ministerului Energiei.

În contextul actualei crize energetice, acestea au dezbătut posibile măsuri cu aplicare urgentă pentru ameliorarea preţurilor ridicate la energie electrică şi gaze naturale, pe marginea noului pachet propus de Comisie. Pachetul include o comunicare privind urgenţa energetică, opţiuni pentru intervenţie în piaţă, şi pregătire pentru iarnă precum şi o propunere de Regulament al Consiliului care vizează noi măsuri de stabilizare a pieţelor, de achiziţie în comun a gazelor naturale şi de solidaritatea între SM.

"România a salutat obiectivul de operaţionalizare a platformei energetice europene pentru achiziţia în comun a gazelor naturale în prima parte a anului 2023 pentru a fi utilizată în cadrul demersurilor de reumplere a depozitelor pentru iarna 2023-2024. Elementele tehnice privind funcţionarea platformei sunt în curs de negociere la nivelul SM", precizează sursa citată.

Potrivit Ministerului Energiei, pe termen mediu, România, alături de alte state membre, şi-a reafirmat susţinerea pentru o plafonare a preţului la toate tranzacţiile cu gaze naturale pe piaţa europeană, măsură ce ar include gazul utilizat pentru producerea de energie electrică, pentru încălzire şi pentru aplicaţii industriale.

Totodată, România a solicitat elaborarea de către Comisia Europeană a unui astfel de mecanism cât mai curând pentru a obţine o reducere efectivă a preţurilor precum şi modificarea design-ului pieţei de energie electrică pentru a permite decuplarea preţului la gazul natural de preţul energiei electrice.

În perioada imediat următoare, statele membre vor negocia proiectul de Regulament al Consiliului privind implementarea acestor măsuri în perspectiva obţinerii unui acord politic sfârşitul lunii noiembrie 2022.

Miniştrii Energiei din statele membre au avut un schimb de opinii pe marginea normelor aplicabile pentru piaţa hidrogenului, oferind linii directoare pentru continuarea negocierilor la nivel Consiliului. Pachetul urmăreşte să faciliteze integrarea gazelor din surse regenerabile şi cu emisii scăzute de dioxid de carbon în reţeaua de gaze existentă.

"Dezvoltarea unei pieţe a hidrogenului în UE reprezintă obiectivul Strategiei europene pentru hidrogen şi o componentă importantă a planului REPowerEU, cu efecte directe asupra decarbonizării sectoarelor cu emisii ridicate (industrie şi transport). România susţine o abordare neutră din punct de vedere tehnologic cu privire la producerea de hidrogen, fiind importantă utilizarea tuturor surselor regenerabile şi cu emisii scăzute de carbon disponibile în UE. În acest sens, România, alături de alte 7 state membre, a transmis propuneri concrete Comisiei Europene în cadrul unui demers comun pentru luarea în calcul a producţiei domestice de hidrogen pentru a evita crearea unor noi dependenţe de importuri din state terţe. La nivel naţional este în curs de elaborare strategia naţională pentru promovarea producţiei de hidrogen curat. Obiectivul asumat de România prin PNRR vizează punerea în funcţiune a unei capacităţi de minimum 100 MW de producţie hidrogen verde în electrolizoare, cu un volum generat estimat de cel puţin 10.000 de tone de hidrogen regenerabil, până în Q4 2025", arată ministerul de resort.

Pe de altă parte, statele membre au ajuns la un acord politic pe marginea Directivei revizuite privind performanţa energetică a clădirilor. Acordul politic va permite Consiliului să intre în negocieri inter-instituţionale cu Parlamentul European. Directiva prevede măsuri privind sustenabilitatea clădirilor rezidenţiale şi publice, eficienţă energetică, instalarea de capacităţi de producţie din surse regenerabile, pe baza unei analize cost-beneficiu, obiectivul final fiind zero emisii în sectorul clădirilor până în 2050.

România a promovat şi obţinut în cadrul negocierilor un grad crescut de flexibilitate cu privire la implementarea măsurilor la nivel naţional, în funcţie de specificităţile locale.

De asemenea, în cadrul reuniunii ministeriale, Comisia Europeană a prezentat elemente actuale privind situaţia aprovizionării cu energie electrică şi gaze naturale în Ucraina şi Republica Moldova. În acest context, România a informat asupra măsurilor de solidaritate adoptate pentru a asigura aprovizionarea pentru Republica Moldova. Pentru asigurarea securităţii energetice regionale, România a pledat pentru acordarea de suport în spirit de solidaritate de către toate statele membre, fiind importantă identificarea unor soluţii pe termen lung pentru aprovizionarea cu energie şi gaz a Republicii Moldova şi a Ucrainei. AGERPRES/(AS - editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)

Sursa foto: Ministerul Energiei - România/Facebook.com