Analiştii membri ai Asociaţiei CFA România estimează că rata inflaţiei ar putea scădea sub nivelul de 10%, începând din octombrie 2023, în timp ce creşterea PIB real pentru acest an este estimată la 4%, iar deficitul bugetar la 6,1%.

Conform unui comunicat remis, marţi, AGERPRES, Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a scăzut semnificativ în septembrie, la valoarea de 34,7 puncte. Aceasta situaţie s-a datorat reducerii, cu 12,5 puncte a componentei de anticipaţii şi cu 8 puncte a componentei de condiţii curente. Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni a coborât, ajungând la o valoare medie de 9,59%.

"Pe fondul anticipaţiilor de încetinire puternică a economiei globale, indicatorul de încredere macroeconomică a înregistrat o scădere semnificativă, evoluţie în concordanţă cu scăderea la minime istorice a indicatorilor de încredere la nivel global. Anticipaţiile inflaţioniste au continuat să scadă indicând posibilitatea ca rata inflaţiei să scadă sub 10% începând cu luna octombrie 2023", a declarat Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele Asociaţiei CFA România.

În ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, peste 81% dintre participanţii la sondaj anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală). Astfel valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0117 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este 5,0797 lei pentru un euro. Ambele valori anticipate înregistrează o majorare faţă de estimările din luna august.

Totodată, în jur de 72% dintre participanţii la sondaj anticipează diminuarea preţurilor proprietăţilor rezidenţiale din marile oraşe, în timp ce 78% dintre participanţi (valoare maximă de la iniţierea sondajului) consideră aceste preţuri supraevaluate.

Referitor la deficitul bugetului de stat anticipat pentru anul 2022, valoarea medie a anticipaţiilor a scăzut la 6,1%. Evoluţia anticipată, în termeni reali, a PIB în anul 2022 s-a redus uşor la 4%.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, este estimat la 7,39%.

Sondajul este realizat lunar de Asociaţia CFA România, de peste 11 ani, şi reprezintă un indicator prin intermediul căruia organizaţia doreşte să cuantifice anticipaţiile analiştilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an. Sondajul este realizat în ultima săptămâna a fiecărei luni iar participanţii sunt membri ai Asociaţiei CFA România şi candidaţii pentru nivelurile II şi III ale examenului CFA.

Indicatorul de Încredere Macroeconomică ia valori între 0 (lipsa încrederii) şi 100 (încredere deplină în economia românească) şi este calculat pe baza a 6 întrebări cu privire la: Condiţiile curente - referitoare la mediul de afaceri şi piaţă muncii; Anticipaţiile pentru un orizont de timp de un an pentru: mediul de afaceri, piaţă muncii, evoluţia venitului personal la nivel de economie şi evoluţia averii personale la nivel de economie.

Pe lângă întrebările necesare pentru calculul Indicatorului de Încredere Macroeconomică, sondajul evaluează şi anticipaţiile, tot pentru un orizont de timp de un an, pentru rata inflaţiei, ratele de dobânda, cursul de schimb EUR/RON, indicele bursier BET şi condiţiile macroeconomice globale.

Asociaţia CFA România este organizaţia profesioniştilor în investiţii din România, deţinători ai titlului Chartered Financial Analyst (CFA), calificare administrată de CFA Institute (USA). Asociaţia CFA România este una dintre cele peste 160 de societăţi membre ale CFA Institute, şi are misiunea de a promova interesele specialiştilor în investiţii şi de a menţine standarde ridicate de integritate şi excelenţă profesională.

În prezent, Asociaţia CFA România are peste 260 de membri, deţinători ai titlului de Chartered Financial Analyst (CFA). Comunitatea CFA mai cuprinde şi aproximativ 150 de candidaţi la unul din nivelurile de examinare. Profesioniştii care sunt membri ai Asociaţiei CFA România lucrează pentru instituţii de reglementare, instituţii supranaţionale, instituţii bancare, firme de asigurări, firme de intermediere de valori mobiliare, firme de asset management, fonduri de pensii, firme de consultanţă, sectorul public, instituţii de învăţământ, companii care activează în diverse sectoare economice etc.AGERPRES/(AAS-autor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)