Guvernul ar trebui să reducă TVA la 5% pentru toate produsele din lemn destinate încălzirii, în condiţiile în care plafonarea preţului a creat blocaje severe în piaţă, se arată într-un comunicat al Asociaţiei Prolemn, remis, luni, AGERPRES.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului României nr. 134/2022 privind măsuri de plafonare a preţului lemnului de foc s-a dovedit a fi o intervenţie foarte brutală în piaţă, cu efecte contrare celor dorite. Odată cu intrarea în vigoare, ordonanţa a condus la dispariţia lemnului de foc, peleţilor şi brichetelor din oferta marilor retaileri, nivelul plafonat al preţurilor situându-se foarte mult sub preţul la care se puteau găsi aceste produse pe lanţul de distribuţie, spun reprezentanţii asociaţiei.

Potrivit acestora, nu poate exista un preţ unic care să fie valabil pe toate lanţurile de distribuţie a lemnului de foc.

"Pentru lemnul de foc, plafonul stabilit s-a dovedit a fi artificial. Nu există un preţ unic care să fie valabil pe toate lanţurile de distribuţie, însemnând de la pădure până la consumatori aflaţi în zonele de câmpie unde este deficit mare de resursă de lemn. Pentru ca lemnul de foc să ajungă la Constanţa, la Galaţi, în Giurgiu, Teleorman sau Olt, acesta trebuie recoltat, transportat la depozitul din apropierea pădurii, sortat, despicat, transportat din nou 2-300 km, cu alte costuri de manipulare şi distribuţie aferente. Nici măcar anul trecut, când nu era niciun fel de criză energetică, lemnul de foc nu a fost 400 de lei în zona de câmpie, a fost în multe zone cel puţin 650-700 de lei. Întotdeauna, în zona de câmpie, lemnul de foc a fost mai scump cu cel puţin 200-250 de lei faţă de zona de munte, datorită costurilor de distribuţie", argumentează organizaţia.

În oferta marilor retaileri, lemnul de foc paletizat s-a situat adesea la peste 700 lei/mc încă de anul trecut. În cazul peleţilor şi brichetelor, intervenţia s-a dovedit la fel de artificială, preţul plafonat fiind la jumătate faţă de preţurile pieţei internaţionale.

"Preţul artificial introdus de OUG 134/2022 a creat blocaje severe, dar noi sperăm să fie eliminate cât mai repede. Dacă blocajele acestea persistă, cu siguranţă se va ajunge la o situaţie cu adevărat gravă din punct de vedere social, cu multe gospodării care vor trece iarna în frig. Acum este o criză artificială a lemnului. Lemnul bineînţeles că nu a dispărut, numai că este blocat pe tot acest lanţ de distribuţie, pentru că operatorii economici nu pot vinde în pierdere", a declarat Cătălin Tobescu, preşedintele AIL - Prolemn.

Deşi nevoile populaţiei şi ale industriei au crescut constant, volumul total de lemn disponibil în piaţă a rămas constant în ultimii 3-4 ani.

RNP - Romsilva, care administrează jumătate din pădurile ţării, ar trebui să pună în piaţă un volum de lemn la nivelul posibilităţii stabilite prin amenajamentele silvice, de 11 milioane mc, conform ţintelor stabilite prin Codul Silvic şi Regulamentul de valorificare a masei lemnoase. Dacă se ia în calcul şi rezervele acumulate pe amenajamentele în vigoare, posibilitatea totală creşte la 13 milioane mc, precizează sursa citată.

"De menţionat că în anul 2020 RNP - Romsilva a oferit în piaţă un volum de 10,7 milioane mc. De ce în contextul unei crize energetice severe, în contextul unei cereri crescute de lemn de foc, RNP - Romsilva a stabilit o cotă de recoltă de doar 9,5 milioane mc pentru anul 2022?", se mai arată în comunicat.

Mai mult, CA al RNP - Romsilva a stabilit ca jumătate din acest volum de 9,5 milioane mc să fie pus în piaţă ca lemn pe picior, oferit prin licitaţie operatorilor privaţi, iar jumătate să fie recoltat în regie proprie, respectiv 4,75 milioane mc pentru fiecare modalitate de valorificare.

La începutul lunii octombrie, CA al RNP Romsilva a majorat ţinta de contă de recoltă la 10 milioane mc, şi a redistribuit această cotă de recoltă în 3,9 milioane mc lemn fasonat şi 6,1 milioane mc lemn pe picior. Potrivit Prolemn, aceasta înseamnă că RNP - Romsilva nu a reuşit să exploateze cota destinată punerii în piaţă ca lemn fasonat. Diferenţa de volum de la ţinta de 4,75 milioane mc volum ţintă la începutul anului, la 3,9 milioane mc după redistribuire, adică 0,85 milioane mc masă lemnoasă, este un volum care nu a intrat în piaţă, fiind un volum nerecoltat care a condus la reducerea activităţii operatorilor din sectorul de exploatare şi este una dintre cauzele deficitului artificial din piaţă.

Redistribuirea volumului nepus în piaţă ca lemn fasonat către volum oferit pe picior a fost solicitată de Prolemn încă din luna martie, în condiţiile exploziei preţurilor lemnului ca urmare a deficitului artificial creat.

Asociaţia de profil subliniază, însă, că această suplimentare nu este suficientă şi a venit prea târziu.

"Suntem la final de octombrie şi lemnul este în pădure în continuare, pentru că suplimentarea este lemn oferit pe picior. Este important ca măcar pentru anul 2023 RNP - Romsilva să stabilească o cotă la nivelul posibilităţii menţionate mai sus, de 11 milioane mc. Invităm conducerea RNP - Romsilva şi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor să facă publice documentele de fundamentare a cotei de recoltă propuse pentru valorificare, respectiv Nota nr. 10986/21.09.2022 şi Nota nr. 11670/07.10.2022, invocate în Hotărârea nr. 15/10.10.2022 a Consiliului de administraţie", mai spun reprezentanţii Prolemn.

Potrivit acestora, energia produsă din biomasă este ieftină, regenerabilă, poate ajuta la depăşirea crizei de securitate energetică, dar nu este susţinută.

"În acest moment, energia produsă din biomasă este cea mai ieftină sursă de energie disponibilă în ţara noastră şi este în acelaşi timp energie regenerabilă. O tonă de biomasă produce 2-3 MWh energie termică, sau chiar 5 MWh oră sub formă de peleţi, o utilizare eficientă energetic a resursei şi comodă. Pentru comparaţie, preţul a 1 MWh termic produs din gaz a variat pe bursă între 120-300 de euro/MWh, iar preţul nesubvenţionat la energie termică produse în SACET-uri este în mediu în jurul a 200 de euro/MWh. În condiţiile în care gazul natural este insuficient pentru asigurarea necesarului la nivelul întregii Uniuni Europene, biomasa trebuie susţinută pentru că este ieftină, verde şi mai ales disponibilă naţional! Cu un stoc de 2,2 miliarde mc de masă lemnoasă în păduri, în România se vorbeşte de o criză de lemn de foc, că populaţia îngheaţă de frig la iarnă din lipsă de lemn! Este absurd şi în mod evident ceva greşit în politicile publice", se mai arată în comunicat.

Cu toate acestea, cele 3,5 milioane de gospodării care se încălzesc folosind lemn de foc, peleţi sau brichete nu beneficiază de aceleaşi susţineri pe care le primesc gospodăriile racordate în sistemul centralizat de termoficare sau care folosesc centrale individuale pe gaz.

Pentru cei care se încălzesc folosind combustibili solizi din material lemnos (lemn de foc, peleţi, brichete etc.) nu este prevăzut nici un fel de sprijin, ceea ce constituie o discriminare, în opinia asociaţiei.

"Pătura cea mai săracă, dependentă de lemnul de foc, nu beneficiază de nici un sprijin, dar statul îi subvenţionează pe cei care se încălzesc pe gaz. Este normal ca Statul să îi sprijine şi pe cei care se încălzesc pe lemne, peleţi şi brichete, proporţional, folosind pârghii şi mecanisme economice corecte, care nu produc distorsiuni în piaţă. Practic de foarte mulţi ani cei care se încălzesc pe lemne sunt discriminaţi, populaţie rurală cu venituri mai mici în cea mai mare parte, dar cetăţeni care sunt şi ei plătitori de taxe", se mai arată în comunicat.

În tot acest context, AIL - Prolemn susţine modificarea măsurilor de plafonare a preţurilor din OUG 134/2022 prin două tipuri de măsuri pe termen scurt: acordarea unui sprijin real pentru consumatori, prin acordarea de tichete valorice/vouchere şi cota TVA redusă la 5% pe toată gama de produse destinate încălzirii, nu doar lemn de foc, ci şi pentru deşeuri provenite din lemn, brichete sau peleţi.

Impactul bugetar al reducerii TVA este de aproximativ 100 euro/gospodărie, la un consum mediu estimat de 1 tonă de peleţi sau 5 mc de lemn de foc, nesemnificativ faţă de impactul bugetar al subvenţiilor pentru utilizatorii de gaze naturale sau beneficiari ai sistemului centralizat de termoficare.

"Trebuie să remarcăm că echilibrarea acestor măsuri între cele trei grupuri ale societăţii (care folosesc lemn de foc/biomasă, racordaţi în sistemele centralizate de termoficare, respectiv utilizatori individuali de centrale pe gaze naturale) respectă principiile europene privind rolul politicilor publice într-un stat de drept: trebuie încurajată concurenţa liberă între modalităţile de încălzire, astfel încât piaţa, nu intervenţiile statului, să determine oamenii să-şi aleagă modalitatea cea mai eficientă de a-şi asigura energia termică. Beneficiile pentru mediu, societate şi economie sunt multiple, mai ales dacă se promovează concomitent măsuri inteligente de utilizare cu eficienţă energetică crescută a resursei de biomasă. În context, trebuie menţionată disponibilitatea uriaşă de biomasă din deşeuri menajere şi biomasa agricolă, a căror utilizare ar diminua foarte mult presiunea pe resursa de lemn", susţine comunicatul. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Cernat, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dãdârlat)