CNAB estimează un profit brut de 133,855 milioane de lei, în 2022, în urcare cu 136,78% faţă de previziunile iniţiale (proiect)
Rezultatul brut pe care îl va obţine Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti la finalul anului 2022 este estimat la 133,855 milioane de lei, în creştere cu 136,78%, respectiv 77,324 milioane de lei, faţă de nivelul aprobat în bugetul de venituri şi cheltuieli iniţial pe anul 2022, de 56,531 milioane de lei, potrivit proiectului de Hotărâre de Guvern privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat pe 2022 al CNAB.
"Comparativ cu indicatorii economico - financiari aprobaţi în bugetul de venituri şi cheltuieli iniţial pe anul 2022 prin HG nr. 561/2022, în proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2022, se propune majorarea veniturilor totale, majorarea cheltuielilor totale, creşterea profitului brut, majorarea surselor de finanţare şi diminuarea cheltuielilor pentru investiţii. Indicatorii economico - financiari prevăzuţi în bugetul de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2022 al Companiei Naţionale 'Aeroporturi Bucureşti' SA au fost fundamentaţi pe baza execuţiei bugetare, realizată la data de 30.06.2022, şi a necesarului de resurse programate pentru trimestrele III şi IV ale anului 2022", se menţionează în nota de fundamentare care însoţeşte proiectul de act normativ.
Pentru anul 2022, prin HG nr. 561/28.04.2022 a fost aprobat bugetul de venituri şi cheltuieli iniţial pe anul 2022 al CNAB, aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, în care veniturile totale au fost estimate la 755,112 milioane de lei, cheltuielile totale la 698,581 milioane de lei, iar rezultatul brut (profitul) la 56,531 milioane de lei.
Prin proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2022, se propune majorarea veniturilor totale şi a cheltuielilor totale, creşterea profitului brut, majorarea surselor de finanţare şi diminuarea cheltuielilor pentru investiţii. Astfel, veniturile totale în valoare de 849,363 milioane de lei au fost estimate în creştere cu 12,48%, respectiv cu suma de 94,252 milioane de lei faţă de cele aprobate în bugetul de venituri şi cheltuieli iniţial pe anul 2022.
În structură, veniturile din exploatare reprezintă 98,74% din total venituri, iar veniturile financiare reprezintă 1,26% din total venituri.
Veniturile din exploatare, în valoare de 838,638 milioane de lei, au fost estimate în creştere cu 11,80%, respectiv cu suma de 88,546 milioane de lei, creştere care reflectă majorarea prognozei de trafic aeroportuar faţă de cea iniţială, majorarea veniturilor din chirii, a veniturilor din protocol şi parcare faţă de estimarea făcută în bugetul de venituri şi cheltuieli iniţial pe anul 2022.
Veniturile financiare, în valoare de 10,725 milioane de lei, au fost prognozate în creştere cu 113,66% faţă de valoarea estimată iniţial, datorită înregistrării dividendelor încasate, precum şi a veniturilor din dobânzi.
Cheltuielile totale, în valoare de 715,508 milioane de lei, au fost estimate în creştere cu 2,42%, respectiv cu suma de 16,927 milioane de lei faţă de cele aprobate în bugetul de venituri şi cheltuieli iniţial.
În structura cheltuielilor totale, cheltuielile de exploatare deţin o pondere 98,91%, iar cheltuielile financiare deţin o pondere de 1,09%.
Cheltuielile de exploatare, în valoare de 707,685 milioane de lei, au fost estimate în creştere cu 2,45%, respectiv cu suma de 16,927 milioane de lei, faţă de cele aprobate în bugetul de venituri şi cheltuieli iniţial.
Cheltuielile financiare, în valoare de 7,823 milioane de lei au fost menţinute la acelaşi nivel ca în bugetul iniţial.
Cheltuielile cu personalul, în valoare de 226,166 milioane de lei, au fost estimate în creştere cu 14,93%, respectiv cu suma de 29,378 milioane de lei, faţă de nivelul aprobat în bugetul pe anul trecut.
"La fundamentarea indicatorului 'Cheltuieli de natură salarială' prevăzut în proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat pentru anul 2022, s-a avut în vedere nivelul cheltuielilor de natură salarială aprobat pentru anul 2021, prin HG nr. 727/2021, în valoare de 189.110,37 mii lei, sumele reprezentând creşteri ale cheltuielilor de natură salarială aferente indicelui mediu de creştere a preţurilor prognozat pentru anul 2022, stabilit în 'Prognoza de vară 2022', elaborată de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, privind proiecţia principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 2022-2026 şi încadrarea în prevederile art. 48, alin. (1) din Legea nr. 317/2021- Legea bugetului de stat pe anul 2022. Cheltuielile de natură salarială în valoare de 216.659,47 mii lei au fost estimate în creştere cu 14,57%, respectiv cu suma de 27.549,10 mii lei, faţă de cheltuielile de natură salarială aprobate în bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2021 prin HG nr. 727/2021", se spune în document.
De asemenea, conform Ordinului Ministrului Transporturilor şi Infrastructurii nr. 444/28.04.2022 privind numirea comisiei de reevaluare a Aeroportului Bucureşti Băneasa Aurel Vlaicu, certificat ca aeroport internaţional, s-a alocat suma de 390.580 lei pentru membrii comisiei constituită în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 791/2009 privind condiţiile pentru certificarea aeroporturilor civile internaţionale sau deschise traficului aerian internaţional.
În bugetul rectificat, rezultatul brut (profitul), în valoare de 133,855 milioane de lei, a fost estimat în creştere cu 136,78%, respectiv cu suma de 77,324 milioane de lei, faţă de nivelul aprobat în bugetul de venituri şi cheltuieli iniţial pe anul 2022, prin HG nr. 561/2022.
Profitul net, în valoare de 107,447 milioane de lei, a fost estimat în creştere cu 90,07%, respectiv cu suma de 50,916 milioane de lei faţă de nivelul aprobat în bugetul de venituri şi cheltuieli iniţial pe anul 2022 şi este repartizat pentru acoperirea parţială a pierderii contabile provenite din anii precedenţi.
Sursele de finanţare a investiţiilor în valoare de 284,581 milioane de lei, propuse în proiectul de buget rectificat, au fost estimate în creştere cu 0,04%, respectiv cu suma de 101.000 de lei, faţă de cele aprobate în bugetul de venituri şi cheltuieli iniţial pe anul 2022.
Cheltuielile de investiţii programate pentru anul 2022, în valoare de 140,657 milioane de lei, propuse în proiectul de buget de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2022, au fost estimate în scădere cu 35,86%, respectiv cu suma de 78,650 milioane de lei, faţă de cele aprobate iniţial.
Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială, recalculat conform Ordonanţei Guvernului nr. 26/2013 şi a Legii anuale a bugetului de stat pe anul 2022 - legea nr. 317/2021, cu modificările şi completările ulterioare, în valoare de 10.964,29 lei, a fost estimat în creştere cu 7,33% faţă de cel realizat în anul 2021.
Numărul de personal prognozat la finele anului 2022, de 1.499 de salariaţi, a fost estimat în scădere cu 17 salariaţi faţă cel aprobat în anul 2021, prin HG nr. 727/2021. Numărul mediu de 1.420 de salariaţi a fost estimat în scădere cu 37 salariaţi faţă de cel aprobat în anul 2021.
CNAB şi-a propus să nu înregistreze plăţi restante la data de 31.12.2022. Creanţele restante, în valoare de 160 de milioane de lei, au fost prognozate în creştere cu 57,94% faţă de cele realizate în anul 2021. AGERPRES/(AS - autor: Oana Tilică, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Chisăliță: Ministerul Energiei analizează modificarea ajutoarelor pentru consumatorii vulnerabili și pregătirea liberalizării pieței gazelor
Ministerul Energiei discută cu celelalte instituții implicate modificarea mecanismului de sprijin pentru consumatorii vulnerabili, inclusiv stabilirea criteriilor de venit și a cuantumului ajutorului acordat, în timp ce trecerea la o piață liberalizată a gazelor naturale trebuie pregătită gradual, a declarat sâmbătă ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță,
Chisăliță: Decizia privind repornirea Unității 2 de la Cernavodă va fi luată luni
Decizia privind repornirea Unității 2 a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă va fi luată luni, după analizarea evoluției nivelului Dunării, care trebuie să mai crească cu cel puțin 10 - 15 centimetri, au declarat sâmbătă ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, și directorul centralei, Romeo Urjan. 'În momentul de față, se
ONRC: Aproape 101.000 de persoane fizice și juridice, înmatriculate în primele nouă luni din 2026
Numărul înmatriculărilor de persoane fizice și juridice a scăzut în primele nouă luni din 2026 cu 8,94% comparativ cu aceeași perioadă din 2025, totalizând 100.975 de înmatriculări, din care 55.751 SRL și 40.800 PFA, conform datelor publicate pe site-ul Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC), consultate de AGERPRES.
Gheorghe (FPSC): Statul să aibă în calcul susținerea unor unități de producție care să genereze plusvaloare, pentru repornirea economiei
Statul român ar trebui să aibă în calcul, atunci când vorbește despre repornirea economiei, unități de producție care să genereze plusvaloare, susținute prin niște programe foarte clare, cum ar fi acordarea de credite cu dobânzi subvenționate și energie ieftină, astfel încât să fim competitivi, a declarat, vineri, vicepreședintele
Galați: Creditorii au aprobat planul de vânzare a combinatului Liberty și secției Tubular; prețul de pornire - 200 milioane euro
Creditorii Liberty Galați SA și Liberty Tubular Products Galați SA au aprobat noul plan de restructurare, care prevede vânzarea combinatului siderurgic și a secției Tubular prin negociere directă, la un preț de pornire de 200 de milioane de euro, fără TVA, pentru ambele active, informează administratorii concordatari CITR și Euro Insol.
Erbașu (FPSC), despre salariul minim: O necesitate pentru oameni, dar, în cele mai multe situații, o imposibilitate pentru companii
Constructorii români au de recuperat peste un miliard de euro pentru proiectele din PNRR, însă sunt în continuare datorii destul de mari consemnate și în dreptul altor proiecte, cum ar fi Anghel Saligny, caz în care autoritățile locale au destul de mult de plată către companiile de construcții, a declarat, vineri, președintele Federației
Chirițoiu: În câteva zile aprobăm preluarea de către Premier a rețelelor de energie din Oltenia; în esență, recreăm CEZ-ul
Consiliul Concurenței va aproba în câteva zile preluarea de către Premier Energy a Distribuție Energie Oltenia (DEO), în esență recreându-se CEZ-ul, a afirmat, vineri, președintele instituției, Bogdan Chirițoiu, la un eveniment de specialitate. 'Ce ar fi interesant pe partea de non-investigații, terminăm Premier, o
Dezvoltarea interconectărilor de energie electrică și gaze naturale reprezintă o prioritate pentru România (minister)
Dezvoltarea interconectărilor de energie electrică și gaze naturale reprezintă o prioritate pentru România, având în vedere poziția geografică, infrastructura existentă și potențialul de producție energetică al țării, susține ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, care a participat în aceste zile, la Zagreb, la reuniunea ministerială a Grupului la Niv
Chirițoiu: Discutăm cu Ministerul Energiei și apoi cu Finanțele să venim cu garanții de stat pentru a ajuta marii consumatori de energie
Consiliul Concurenței discută cu Ministerul Energiei acordarea de garanții de stat producătorilor de regenerabile, astfel încât aceștia să poată livra energie mai ieftină marilor consumatori industriali, un mecanism prevăzut de legislația europeană, dar fără impact direct asupra bugetului de stat, pentru a ne putea respecta în continuare ținta de deficit bu
Centrala de la Cernavodă livra în sistemul energetic 191 MW, la ora 18:45
Unitatea 1 a centralei de la Cernavodă livra 191 de MW în rețea (3,04% din total), la ora 18:45, după ce vineri după-amiaza a fost resincronizată la Sistemul Energetic Național, conform datelor în timp real publicate pe site-ul Transelectrica. Cea mai mare cantitate de energie era asigurată din hidrocarburi, respectiv 33,07% (2.081 MW) și surse hid
Hanga: Numărul conturilor de investiții la Bursa de Valori București a ajuns la 345.000, la finalul trimestrului trei
Numărul conturilor de investiții la Bursa de Valori București (BVB) a ajuns la 345.000 la sfârșitul trimestrului al treilea din acest an, în creștere cu 20.000 numai în ultimele trei luni, a declarat vineri președintele BVB, Radu Hanga, la CONCORDIA SUMMIT 2026. 'Mergem înainte, 2026, sfârșitul trimestrului tr
MEDAT oferă expertiză în economie, digitalizare și turism pentru aderarea Albaniei la UE
România este pregătită să împărtășească Albaniei experiența acumulată în procesul de aderare la Uniunea Europeană și să ofere expertiză în domeniile economiei, antreprenoriatului, digitalizării și turismului, se arată într-un comunicat al ministerului de resort. Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului,
Black Friday 2026/Volumele procesate pentru toate metodele de plată au ajuns la 763 milioane de lei, vineri seara
Volumele procesate pentru toate metodele de plată, cu ocazia 'Black Friday' 2026, au ajuns la 763 de milioane de lei, relevă datele prezentate, vineri seara, de către Elena Gheorghe, manager de țară PayU România și Ungaria. 'Până la ora aceasta (17:45, n.r.) avem 763 de milioane de lei în volume procesate pentru t
Tribunalul București a deschis procedura de insolvență a Dan Air; compania a anunțat că va continua zborurile regulate
Tribunalul București a dispus, vineri, deschiderea procedurii generale a insolvenței Dan Air, la cererea companiei, care și-a declarat intenția de reorganizare, operatorul aerian anunțând, de asemenea, că își continuă activitatea de zbor regulat. 'Prin încheierea pronunțată astăzi, 6 noiembrie 2026, în dosarul nr. 3523/93/202
Nazare: Impozitarea proprietăților la valoarea de piață nu va fi introdusă din 2027
Impozitarea proprietăților la valoarea de piață nu va fi introdusă din 2027, această măsură urmând să fie analizată gradual, spre finalul perioadei de consolidare fiscală, când România va reveni la ținta de deficit bugetar de 3%, a anunțat vineri ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, prezent la CONCORDIA SUMMIT 2026. 'Ce pot să vă spun



