Statele-membre ale Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor (ITU) au ajuns la un consens asupra problemelor de politică spaţială şi au aprobat, în ultima săptămână a Conferinţei Plenipotenţiarilor (PP-22) de la Bucureşti, două noi rezoluţii în acest sens.

Astfel, este vorba despre o nouă rezoluţie privind sustenabilitatea spectrului de frecvenţă radio şi a resurselor asociate orbitei sateliţilor, utilizate de serviciile spaţiale, ce subliniază necesitatea urgentă de a revizui tehnologiile utilizate în reţelele de satelit pe Orbita Sateliţilor Geostaţionari (OSG), precum şi numărul crescut de sateliţi în sisteme de satelit non-OSG, în vederea introducerii acestora în Regulamentul Radio şi în procesarea atribuirilor de frecvenţă de către Biroul de Radiocomunicaţii al ITU (BR). De asemenea, rezoluţia punctează urgenţa abordării problemelor asociate cu sistemele prin satelit non-OSG înainte ca acestea să fie lansate şi să devină operaţionale.

În acest context, statele-membre ITU au informat Adunarea de Radiocomunicaţii (AR) să efectueze de urgenţă studiile necesare prin intermediul grupurilor de studiu ale sectorului de radiocomunicaţii al Uniunii (ITU-R) pentru a aborda utilizarea tot mai mare a spectrului de frecvenţă radio şi a resurselor de orbită asociate pe orbite non-OSG şi sustenabilitatea pe termen lung a acestor resurse. Totodată, grupurile de studiu ITU-R trebuie să investigheze accesul echitabil şi utilizarea raţională şi compatibilă a resurselor de spectru şi orbită OSG şi non-GSO, în conformitate cu Articolul 44 din Constituţia ITU.

Delegaţii au remarcat faptul că preocupările suplimentare care nu intră în domeniul de aplicare al mandatului ITU, cum ar fi impactul asupra mediului, siguranţa şi deşeurile spaţiale, poluarea şi alte probleme critice, ar trebui studiate acolo unde este necesar.

A doua rezoluţie adoptată în Plenul ITU se referă la rolul pe care ITU îl va avea în implementarea Agendei Space 2030, adoptată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite, în data de 25 octombrie 2021, privind spaţiul ca motor al dezvoltării durabile.

"Tehnologia şi aplicaţiile spaţiale, precum şi datele derivate din spaţiu, contribuie la o serie de activităţi de dezvoltare durabilă, de la protecţia mediului la reducerea riscului de dezastre şi răspunsul la urgenţe, infrastructura energetică la agricultură, securitatea alimentară şi multe altele. Conform acestei noi rezoluţii, ITU ar trebui să sprijine implementarea Agendei Space 2030, în special în ceea ce priveşte serviciile spaţiale, având în vedere rolul unic al organizaţiei în facilitarea accesului la spectrul radio şi la orbitele de satelit asociate, conform Articolului 44 din Constituţia ITU. În acelaşi timp, rezoluţia notează modul în care alocările naţionale de frecvenţă, în special cele din ţările în curs de dezvoltare, au fost grav degradate de-a lungul timpului, făcând dificilă utilizarea acestora în aceste zone. Prin urmare, viitoarea Conferinţă Mondială a Radiocomunicaţiilor (WRC-23) şi conferinţele ulterioare sunt instruite să continue acordarea de prioritate accesului echitabil la orbitele sateliţilor, având în vedere nevoile speciale ale ţărilor în curs de dezvoltare", se arată într-o comunicare oficială a organizatorilor.

În cele din urmă, Rezoluţia 186 a fost revizuită pentru a consolida rolul ITU în măsurile de transparenţă şi de consolidare a încrederii în activităţile din spaţiul cosmic prin comunicarea către directorul Biroului de Radiocomunicaţii al ITU (BR), Mario Maniewicz, să pună la dispoziţia guvernelor informaţiile privind instalaţiile de monitorizare prin satelit.

România a organizat, în perioada 26 septembrie - 14 octombrie, la Palatul Parlamentului din Bucureşti, Conferinţa Plenipotenţiarilor Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor (PP-22).

Alături de Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) şi Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului (MAT), parteneri în organizarea conferinţei au fost: Senatul României, Camera Deputaţilor, Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Finanţelor, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Culturii, Primăria Municipiului Bucureşti, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Serviciul de Protecţie şi Pază şi Societatea Română de Televiziune.

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES a fost partener media al evenimentului.

Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor este organizaţia internaţională din sistemul Naţiunilor Unite specializată pentru tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor (TIC), care promovează inovaţia în acest domeniu, împreună cu cele 193 de state membre şi cu peste 900 de membri din rândul companiilor, al universităţilor şi al organizaţiilor internaţionale şi regionale.

Înfiinţată în urmă cu 157 de ani, ITU este o organizaţie interguvernamentală al cărei obiectiv principal este coordonarea utilizării în bune condiţii a spectrului radio la nivel global, promovarea cooperării internaţionale în asignarea orbitelor satelitare, îmbunătăţirea infrastructurii de comunicaţii în ţările în curs de dezvoltare şi stabilirea de standarde la nivel mondial care să încurajeze interconectarea fără întrerupere a unei game largi de sisteme de comunicaţii. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)