Directorii generali globali văd o recesiune "uşoară şi scurtă" şi rămân optimişti cu privire la perspectivele economiei globale pe un orizont de timp de 3 ani, este concluzia raportului "Perspectivele directorilor executivi 2022" (2022 CEO Outlook), publicat recent de KPMG.

Potrivit unui comunicat al organizaţiei, la studiu au participat peste 1.300 de directori executivi din cele mai mari companii din lume, care au fost întrebaţi despre strategiile şi perspectivele lor. Raportul a reliefat că 58% dintre lideri se aşteaptă la o recesiune uşoară şi scurtă, 14% dintre directorii executivi indică recesiunea ca fiind printre cele mai presante preocupări în prezent - în uşoară creştere faţă de începutul anului 2022 (9%), în timp ce oboseala cauzată de pandemie se află în fruntea listei (15%).

Pe parcursul anului următor, peste 8 din 10 (86%) directori generali globali anticipează o recesiune, 71% prevăzând că aceasta va afecta veniturile companiei cu până la 10%. Majoritatea directorilor executivi crede că o recesiune va afecta creşterea prognozată (73%). Trei sferturi (76%) au luat deja măsuri de precauţie pentru o eventuală recesiune.

Raportul relevă că, în ciuda acestor preocupări, directorii executivi sunt mai încrezători în rezilienţa economiei în următoarele 6 luni (73%) decât au fost în februarie (60%), când KPMG a chestionat 500 de directori executivi pentru sondajul "CEO Outlook Pulse". Mai mult, 71% dintre lideri sunt încrezători în perspectivele de creştere a economiei globale în următorii 3 ani (în creştere de la 60% la începutul lui 2022) şi aproape 9 din 10 (85%) sunt încrezători în creşterea organizaţiei lor în următorii 3 ani.

"Aspecte ce se ivesc o dată la o generaţie - o pandemie globală, tensiuni geopolitice, presiuni inflaţioniste şi dificultăţi financiare - s-au succedat rapid şi au afectat optimismul directorilor executivi globali. Deşi nu este surprinzător faptul că mediul economic constituie astăzi principala preocupare pentru liderii de afaceri, este încurajator să vedem niveluri rezonabile de încredere pe care directorii le au în propriile companii şi în perspectivele acestora de creştere pe termen lung. Evenimentele din ultimii ani au creat adevărate turbulenţe pentru comunitatea de afaceri. Concluziile noastre ar trebui să ofere un optimism prudent că, în lupta cu aceste provocări şi depăşirea acestora, directorii sunt mai încrezători în rezilienţa companiilor lor şi sperăm că pieţele vor avea o abordare similară şi vor atenua unele dintre incertitudinile foarte reale cu care ne confruntăm astăzi",a declarat Bill Thomas, Global Chairman & CEO, KPMG.

Conform studiului, îngheţarea angajărilor şi reducerea numărului de angajaţi sunt avute în vedere de directorii executivi.

În faţa turbulenţelor economice continue, există semne că "Marea Demisie" şi-a atins limitele, 39% dintre directorii executivi implementând deja o îngheţare a angajărilor, în timp ce 46% iau în considerare reducerea forţei de muncă în următoarele 6 luni. Cu toate acestea, perspectiva pe trei ani este mai optimistă, doar 9% aşteaptă o reducere suplimentară a numărului de angajaţi.

În timp ce incertitudinea actuală îi determină pe directorii executivi să continue să acorde prioritate transformării digitale, 40% dintre companii şi-au întrerupt strategiile de transformare digitală şi alte 37% plănuiesc să ia astfel de măsuri în următoarele 6 luni.

Pe termen lung, mai mult de un sfert consideră că avansarea digitalizării şi a conectivităţii mediului de afaceri este vitală pentru atingerea obiectivelor de creştere în următorii 3 ani. 74% sunt, de asemenea, de acord că investiţiile strategice în digitalizare şi ESG (environmental, social, governance - i.e. mediu, social, guvernanţă) sunt indisolubil legate.

În plus, tehnologia emergentă şi disruptivă a fost desemnată ca fiind cel mai mare risc pentru creşterea afacerilor în următorii 3 ani. Suplimentar, directorii executivi au identificat alte câteva domenii care prezintă riscuri majore pentru creştere: reputaţie, probleme de reglementare şi operaţionale şi schimbările climatice.

Riscul de reputaţie - cum ar fi nealinierea cu opiniile clienţilor sau ale publicului larg - stârneşte mai multă îngrijorare în rândul directorilor executivi comparativ cu începutul anului 2022 (10% în august faţă de 3% în februarie). Ca răspuns la provocările geopolitice, 51% dintre organizaţii au întrerupt colaborarea cu Rusia şi 34% plănuiesc să facă acest lucru în următoarele 6 luni.

Securitatea cibernetică nu mai este cea mai mare ameninţare a corporaţiilor, mai multe companii fiind pregătite pentru atacuri, dezvăluie raportul.

În ultimul an, securitatea cibernetică a căzut din topul primelor 5 riscuri asociate dezvoltării afacerilor, doar 6% dintre directorii executivi numind-o drept cel mai mare risc (17% în februarie 2022). Cu toate acestea, mediul cibernetic evoluează, 77% spunând că organizaţia lor consideră securitatea informaţiilor o funcţie strategică şi o potenţială sursă de avantaj competitiv. Repercursiunile incertitudinii geopolitice asupra atacurilor cibernetice corporative ridică de asemenea îngrijorări, potrivit a 7 din 10 directori executivi (73%).

Aproape trei sferturi din organizaţii (72%) au un plan de a gestiona atacurile ransomware. Cu toate acestea, mai mulţi directori executivi recunosc că sunt slab pregătiţi pentru un atac cibernetic, aproape un sfert (24%) recunoscând acest lucru în 2022, comparativ cu 13% în 2021.

Când au fost întrebaţi care a fost principala lor provocare în comunicarea performanţei ESG către acţionari, aproape o cincime (17%) dintre directori au indicat scepticismul acţionarilor în legătură cu activităţile de "greenwashing", în creştere de la 8% în 2021. Mai mult de o treime (38%) dintre directorii executivi spun că organizaţiile lor au probleme în a articula o strategie ESG convingătoare. Aproape trei sferturi dintre repondenţi (72%) cred, de asemenea, că atenţia părţilor interesate faţă de problemele ESG - egalitatea de gen, impactul asupra climei etc. - va continua să se intensifice.

În ceea ce priveşte talentul, comparativ cu începutul anului 2022, mai mulţi directori executivi consideră că a avea talentul şi abilităţile potrivite este, de asemenea, cheia pentru atingerea ambiţiilor climatice de emisii cu target net zero - sau similare. Aproape un sfert (22%) spun că lipsa de competenţe şi expertiză împiedică implementarea soluţiilor - o creştere de la 16% la începutul acestui an.

"Există un nivel ridicat de similitudine între constatările identificate la nivel global cu tendinţele care se observă în prezent în economia românească. În prima jumătate a anului, economia românească a avansat cu 5,8%, cu mult peste aşteptările iniţiale. Mai mult decât atât, indici recenţi de sentiment ai mediului de afaceri arată că, în medie, companiile au aşteptări mai degrabă pozitive în ceea ce priveşte condiţiile economice viitoare pe termen foarte scurt. Aceasta, în ciuda incertitudinii geopolitice continue, cauzate preponderent de războiul din Ucraina, de accelerarea rapidă a preţurilor la energie şi de creşterea ratelor dobânzilor, ca urmare a avansului inflaţiei", a afirmat Ramona Jurubiţă, Country Managing Partner, KPMG în România.

Potrivit consultanţilor, perspectivele pieţei muncii sunt oarecum similare cu cele privind activitatea economică. Rata şomajului a scăzut la 5,1% în august, atingând nivelul înregistrat înainte de pandemie. Acest lucru a exacerbat unele probleme de pe piaţa muncii. Penuria de forţă de muncă şi de talent precum şi nepotrivirea competenţelor profesionale au fost resimţite mai accentuat în mai multe sectoare în ultimul timp, inclusiv în activităţile de producţie şi servicii. Mediul de afaceri indică de asemenea aceşti factori ca fiind o provocare pentru planurile lor de dezvoltare. Tendinţele de ocupare a forţei de muncă pe termen scurt sunt în mare parte neutre, deşi unele rămân pozitive, în special în sectoarele comerţului cu amănuntul şi al transporturilor, unde nevoile de angajare sunt marginal mai mari.

"Investiţiile în tehnologie par să susţină tendinţa deja consolidată. Digitalizarea companiilor, de exemplu, beneficiază de fonduri pentru investiţii disponibile în următorii ani prin intermediul Facilităţii de Redresare şi Rezilienţă. La nivel naţional, cheltuielile pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (ITC) au crescut deja substanţial în ultimii ani, urmând o tendinţă care s-a accelerat în timpul pandemiei. Dacă în 2019 sectorul de ITC a reprezentat aproximativ 10% din creşterea PIB-ului României, acesta a crescut constant de atunci, ajungând la 13,6% în 2021 şi la un impresionant 29% în a doua jumătate a anului 2022. Acest lucru indică atenţia sporită pe care economia o acordă investiţiilor în tehnologie ca mijloc de îmbunătăţire atât a productivităţii, cât şi a experienţei clienţilor", a adăugat Jurubiţă.

KPMG este o organizaţie globală de firme independente de servicii profesionale care furnizează servicii de audit, consultanţă fiscală şi în domeniul afacerilor şi îşi desfăşoară activitatea în 145 de ţări, cu aproape 236.000 de angajaţi în firmele membre din întreaga lume.

În România şi Republica Moldova, KPMG îşi desfăşoară activitatea în cadrul celor şase birouri din Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Iaşi, Timişoara şi Chişinău. AGERPRES/(AS - autor: Oana Tilică, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)