România şi-ar putea majora Produsul Intern Brut cu 10% până în 2050, generând 575 de miliarde de euro adiţional de-a lungul acestei perioade, prin creşterea economiilor şi redirecţionarea acestora către investiţii profitabile, potrivit unei analize realizate de o companie de consultanţă în management.

Analiză a fost realizată în contextul în care o parte semnificativă a populaţiei se confruntă cu dificultăţi în a economisi şi a înţelege concepte fundamentale despre bani, atât din cauza veniturilor scăzute, cât şi a lipsei de educaţie financiară, arată sondajul realizat de McKinsey în primăvara acestui an.

Între 2000 şi 2020, venitul disponibil pe cap de locuitor al românilor a crescut cu 10% în fiecare an, aceasta fiind cea mai mare creştere din Europa în perioada indicată. Această majorare a permis României să se apropie de ţările mai dezvoltate din Europa Centrală, reducând decalajul nivelului venitului disponibil pe cap de locuitor de la 60% în 2000 la 15% în 2020, se menţionează în analiza citată.

România înregistrează printre cele mai scăzute niveluri ale averii financiare personale comparativ cu alte ţări din Europa Centrală şi de Vest: 36% din PIB - aproape jumătate faţă de media Europei de Est, potrivit McKinsey&Company. Activele financiare pe cap de locuitor în România au o valoare medie în jurul a 5.000 de dolari, în timp ce, de exemplu, în Ungaria valoarea medie este de aproximativ 12.000 de dolari.

Averea financiară personală se bazează pe active financiare personale, inclusiv numerar, depozite în cont curent, depozite pe termen lung, titluri de valoare (acţiuni, obligaţiuni) şi instrumente derivate, fonduri mutuale, asigurări de viaţă şi pensii pilonul 2 şi 3.

"Averea netă a românilor a crescut de peste opt ori în ultimele două decenii, potrivit Băncii Naţionale a României. Cetăţenii români au însă un nivel scăzut de economisire, puţine active financiare, o parte semnificativă din averea acumulată fiind blocată în active imobiliare. Printre motivele pentru care economiile românilor sunt încă la un nivel scăzut se numără atât veniturile mici, cel puţin pentru o mare parte a populaţiei, cât şi lipsa educaţiei financiare şi, în consecinţă, a planificării pe termen lung. În acest context, instituţiile financiare, statul şi consumatorii trebuie să îşi unească forţele şi să găsească modalităţi de a mări nivelul educaţiei financiare, de a oferi produse şi servicii care să răspundă nevoilor clienţilor şi, în cele din urmă, de a construi o cultură a conştientizării şi responsabilizării financiare individuale, pentru a dezvolta prosperitatea personală şi colectivă. Acesta este un exemplu clar de situaţie în care interesul individual este corelat cu cel al comunităţii", afirmă Alexandru Filip, Managing Partner McKinsey&Company Bucharest.

Studiul arată că atunci când economisesc, românii preferă să-şi păstreze banii mai ales în numerar şi în depozite. De asemenea, nu folosesc produse de investiţii sofisticate precum fonduri mutuale, valori mobiliare şi instrumente derivate. Aproximativ 70% din activele financiare personale ale românilor sunt deţinute în numerar şi în depozite, faţă de media de 59% în Europa Centrală şi 40% în Europa de Vest.

Aproape 63% dintre români declară că reuşesc să economisească ocazional sau lunar, conform unui sondaj realizat de McKinsey&Company la începutul acestui an. Sondajul a evaluat atitudinile românilor faţă de bani, obiceiuri de economisire şi planificare financiară şi a vizat populaţia urbană cu diferite niveluri de educaţie şi vârste cuprinse între 18 şi 65 de ani.

"În jur de o treime dintre respondenţi economisesc în fiecare lună, dar nu o sumă fixă. Aceştia tind să locuiască în oraşe de mărime medie şi să aibă studii superioare. Îngrijorător, din perspectiva coeziunii sociale, doar un sfert dintre persoanele mai puţin educate reuşesc să economisească. Respondenţii mai tineri întâmpină la fel de multe provocări în a face investiţii financiare - aproape o treime dintre persoanele între 18-24 de ani chestionate sunt dependente din punct de vedere financiar", se menţionează în document.

Totodată, sondajul relevă că românii nu au încredere nici în sistemul de pensii public şi nici în cel privat. Doar unul din cinci români crede în sistemul public de pensii şi doar unul din patru are încredere în cel administrat privat. În plus, 80% dintre respondenţi nu au putut estima valoarea pensiei pe care o vor primi de la stat şi 90% se aşteaptă ca pensia să le fie insuficientă pentru a-şi menţine stilul de viaţă. Oarecum surprinzător, în ciuda acestei ultime cifre, doar 28% dintre români au declarat că îşi planifică pensionarea în mod proactiv.

Cu toate acestea, pandemia a adus în toată lumea, inclusiv în România, o conştientizare sporită în privinţa importanţei economisirii. Însă această tendinţă este dificil de menţinut deoarece restricţiile de consum au dispărut, iar inflaţia ridicată a slăbit puterea de cumpărare.

Doar unul din patru români reuşeşte să mai ţină pasul cu obiceiurile de economisire induse de pandemie, potrivit sondajului. Această situaţie este determinată de lipsa fondurilor, a educaţiei financiare şi a sprijinului necesar pentru a economisi.

De asemenea, doar 15% dintre respondenţi au afirmat că au participat la programe de educaţie financiară şi mai puţin de 30% consideră că familiile lor i-au învăţat cum să-şi administreze economiile. Deşi românii doresc să economisească mai mult, ei ezită în ceea ce priveşte planificarea financiară. De altfel, puţin peste 50% dintre respondenţi au spus că ar prefera un control anual la dentist decât să participe la o întâlnire, chiar şi gratuită, cu un consilier financiar. Pe de altă parte, aproape 40% dintre respondenţi au dificultăţi în a înţelege concepte fundamentale de gestiune a finanţelor proprii, cum ar fi efectele inflaţiei asupra economiilor pe care le deţin, se menţionează în analiză.

"Lipsa de încredere în consilierea financiară şi nivelul scăzut de educaţie financiară afectează şi modul în care românii aleg să investească. Sondajul a constatat că respondenţii preferă fie active cu risc şi randament scăzut - păstrarea banilor în valută (aproximativ 32% dintre respondenţi), depozite la termen (28% dintre respondenţi), proprietăţi imobiliare (24% dintre respondenţi) - fie investiţiile speculative precum cele în criptomonede (de exemplu, Bitcoin, Ethereum, etc.)", se arată în analiza citată.

În acelaşi timp, 75% dintre respondenţi susţin că îşi gestionează singuri investiţiile. Doar unul din cinci respondenţi consideră că băncile oferă sfaturi financiare de încredere şi un procent similar consultă şi un specialist al băncii la care au cont atunci când iau o decizie financiară. În ceea ce priveşte informaţiile despre gestionarea banilor, familia şi prietenii sunt considerate a fi surse mai credibile decât instituţiile financiare sau experţii în domeniu.

Aproximativ două treimi dintre respondenţi ar dori ca statul să se implice mai mult şi să ofere stimulente pentru a susţine populaţia să economisească sau să investească. În acelaşi timp, 60% dintre cei chestionaţi cred că băncile şi companiile de asigurări ar trebui să facă mai mult pentru a ajuta populaţia să economisească, oferind consiliere şi produse adecvate nevoilor clienţilor. De asemenea, românii consideră că familia şi sistemul şcolar ar trebui să joace un rol mai important în asigurarea educaţiei financiare pentru copii.

"Tendinţa generată de pandemie - aceea de a creşte nivelul de economisire - poate fi baza prin care românii să îşi mărească averea acumulată astfel încât să fie atins un prag individual, dar şi colectiv, de siguranţă financiară. Este posibil ca această schimbare la scară largă să nu aibă loc curând deoarece veniturile mici şi gradul mare de îndatorare conduc la rate scăzute de economisire pentru o parte importantă a populaţiei. Dar o conştientizare financiară mai profundă şi accesul la informaţii de încredere pot trece peste atitudinile şi comportamentele predominante, cum ar fi aversiunea la risc şi neîncrederea în instituţiile financiare. Astfel, prin creşterea nivelului economiilor şi redirecţionarea acestora către investiţii profitabile, România are oportunitatea de a-şi majora nivelul PIB cu încă 10% până în 2050. În acest fel, România ar putea creşte veniturile fiecărui cetăţean şi să influenţeze pozitiv piaţa muncii, productivitatea şi gradul de inovaţie. Această abordare ar fi, fără îndoială, o cale către o mai mare prosperitate pentru generaţiile viitoare", adaugă Alexandru Filip.

McKinsey & Company este o firmă globală de consultanţă în management dedicată organizaţiilor activă în peste 65 de ţări şi 130 de oraşe, AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)