Numai 50% dintre români primesc integral venitul lunar în cont, iar 17% primesc în numerar, astfel că în România există în continuare potenţial semnificativ de extindere a utilizării soluţiilor de plată digitală, conform Indicelui Plăţilor Digitale 2021, o metodologie dezvoltată de Mastercard.

Potrivit sursei citate, metodologia analizează evoluţia plăţilor digitale la nivel naţional, astfel că sub-indicele Utilizare a obţinut 44 de puncte din 100.

"Nivelul de utilizare a plăţilor digitale este direct corelat cu infrastructura existentă şi cu nivelul de cunoştinţe al consumatorilor, ceilalţi doi sub-indici analizaţi de raport. Direcţiile de acţiune pentru creşterea acestui indice includ eforturile de reglementare în vederea extinderii reţelei de acceptare la comercianţi, disponibilitatea tot mai multor soluţii de plată convenabile şi sigure, iniţiativele de educaţie financiară pentru îmbunătăţirea nivelului de cunoştinţe şi de înţelegere al consumatorilor în ceea ce priveşte plăţile electronice. Trebuie să ne uităm, de asemenea, şi la factori precum pregătirea digitală şi digitalizarea veniturilor. Schimbarea de comportament este un proces lent, care se întâmplă în timp, de aceea este important să învestim constant timp şi resurse în acest obiectiv", a declarat Cosmin Vladimirescu, Country Manager Mastercard România şi Croaţia.

El susţine că, alături de siguranţă şi simplitatea plăţilor pentru posesorii de card, precum şi pentru comercianţi, "o finalitate crucială a creşterii gradului de utilizare este trasabilitatea banilor - pentru diminuarea economiei subterane şi consolidarea economiei naţionale".

Potrivit analizei, sub-indicele Utilizare urmăreşte două componente: utilizarea plăţilor fără numerar şi rata de adoptare a soluţiilor de plată, fiecare cu o pondere egală în punctajul final.

"Componenta Utilizarea plăţilor fără numerar a obţinut 56 de puncte şi analizează performanţa generală a plăţilor digitale, în raport cu numerarul. Scorul arată că este nevoie de extinderea infrastructurii de plăţi digitale pentru consumatori şi este un indicator al unui apetit puternic pentru numerar. De exemplu, raportul dintre retragerea de numerar de la bancomat şi volumul plăţilor cu cardul la POS a atins valoarea de 0,7 la sfârşitul anului 2021. Deşi evoluţia din ultimii a acestui raport indică o scădere constantă a cotei de retragere şi avansul trecerii de la numerar la card, volumul retragerilor de numerar continuă să depăşească semnificativ volumul cheltuit cu cardul la comercianţii din România", arată cercetarea.

Doar jumătate din populaţia adultă din România primeşte venitul lunar exclusiv în contul bancar, iar 17% primesc integral venitul în numerar. Un total de 53% dintre cei chestionaţi primesc cea mai mare parte a venitului (mai mult de 75%) în cont. Scorul este considerabil mai scăzut decât în alte ţări din regiune: Bulgaria a înregistrat 66%, Ungaria 71%, iar în Croaţia, cea mai digitalizată piaţă a veniturilor dintre cele patru, scorul a fost de 82%. Totodată, doar 21% dintre cei care primesc cel puţin o parte din venitul lor în cont au declarat că de obicei nu retrag nimic, în timp ce 13% au indicat că retrag întreaga sumă pe care o primesc prin contul bancar.

Componenta Rata de adoptare a soluţiilor de plată a obţinut 32 de puncte.

"Există câteva metode electronice de plată consacrate, care sunt utilizate frecvent. De exemplu, tehnologiile contactless, care se bazează pe o infrastructură contactless bine dezvoltată şi pe o utilizare largă a cardurilor, au un nivel mai mare de adopţie în rândul utilizatorilor din România, atingând 88% din tranzacţiile POS în 2021. Mai mult, 62% dintre cardurile (emise în România) utilizate online au datele stocate online, permiţând o experienţă de cumpărare lipsită de fricţiuni", susţin autorii cercetării.

Cu toate acestea, mai multe opţiuni de plată inovatoare încă aşteaptă să prindă tracţiune. De exemplu, un mic procent din consumatori au raportat că au folosit cereri de plată (32%) şi plata rate (26%) în 2021.

De asemenea, tranzacţiile de plată cu dispozitive portabile au reprezentat mai puţin de 1% din tranzacţiile cu cardul în 2021 şi doar 7% dintre tranzacţiile cu cardul la POS au fost efectuate prin portofele digitale. Aceste exemple indică faptul că disponibilitatea unei soluţii de plată nu este suficientă pentru a stimula utilizarea.

"Pregătirea digitală a populaţiei a fost evaluată prin analiza a doi indicatori: accesul la internet şi utilizarea smartphone-ului. Acestea sunt condiţii prealabile pentru accesarea serviciilor bancare online, care, la rândul lor, reprezintă punctul de plecare pentru creşterea gradului de utilizare a soluţiilor de plăţi digitale", se menţionează în document.

Astfel, deşi România este în topul ţărilor europene ce oferă acces la internet de mare viteză, iar 87,1% din gospodăriile din România au acces la acest tip de conexiune (potrivit unui Raport Eurostat), doar 78% din populaţia adultă a declarat că utilizează internetul. Nivelul este similar cu cel Bulgaria, Croaţia sau Ungaria, ţări unde a fost, de asemenea, derulat studiul Indicele Plăţilor Digitale, în 2021.

Comparativ cu acestea, România se află însă pe primul loc în ceea ce priveşte ponderea populaţiei adulte care deţine un smartphone (80%), urmată de Croaţia şi Ungaria (ambele cu 77%) şi Bulgaria (69%).

În ceea ce priveşte digitalizarea veniturilor, o modalitate de a contesta poziţia numerarului este creşterea numărului de adulţi care îşi primesc veniturile electronic.

Indicele Plăţilor Digitale (Digital Payment Index; DPI) este un instrument de analiză, care urmăreşte evoluţia plăţilor digitale la nivel naţional. După prezentarea cu succes în Ungaria în 2021, Indicele a fost replicat anul acesta în alte şase ţări: Austria, Bulgaria, Croaţia, Grecia, Serbia şi România, analizând datele înregistrate în 2021. România a obţinut un scor de 54 din 100 de puncte, rezultat calculat pe baza punctajelor individuale a celor trei sub-indici: 69 pentru Infrastructură, 49 pentru Cunoştinţe şi 44 pentru Utilizare.

Mastercard este o companie de tehnologie în industria globală de plăţi. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)