Modificările aduse în Senat la OUG 119/2022 vor crea disfuncţionalităţi şi mai mari pe piaţa de energie, se arată într-un comunicat al Asociaţia Furnizorilor de Energie din România - AFEER, remis, luni, AGERPRES.

Asociaţia, ce reuneşte 37 de membri, furnizori şi traderi licenţiaţi şi activi pe piaţa de energie electrică şi/sau de gaze naturale, care asigură furnizarea energiei atât către consumatori persoane fizice, cât şi către IMM-uri şi consumatori din toate categoriile de agenţi economici care activează în România, cu o cotă de piaţă de circa 90% din consumul final de electricitate şi 65% din consumul final de gaze naturale, îşi exprimă maxima îngrijorare faţă de situaţia actuală de pe piaţa energiei din România.

"Se distruge piaţa de energie prin OUG119 şi modificările aduse proiectului de lege în Senat! Atragem atenţia că OUG 119/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 - 31 martie 2023, cu modificările aprobate de către Senat la proiectul de lege de aprobare a OUG, va crea disfuncţionalităţi şi mai mari, aproape insurmontabile, în activitatea operatorilor din întreg sectorul energetic, cu riscul de a distruge funcţionarea pieţei energiei. Situaţia în piaţa energiei va fi una dramatică, dacă nu va exista o transparenţă şi o consultare reală a participanţilor la aceasta, în special prin vocea asociaţiilor de profil, la dezbaterile din cadrul Comisiilor de specialitate din Camera Deputaţilor, respectiv o clarificare şi modificare a unor prevederi legale", a afirmat Laurenţiu Urluescu, preşedinte AFEER.

AFEER apreciază că punerea în aplicare a noilor prevederi legale va crea probleme şi mai mari şi costuri suplimentare din partea furnizorilor, precum şi a altor operatori din piaţa energiei.

"Dorim să subliniem, încă o dată, că sunt necesare măsuri de sprijin pentru o serie de consumatori, care au reală nevoie. Este bine că se acordă sprijin consumatorilor vulnerabili, spitalelor, instituţiilor de învăţământ, de cultură, bisericilor, înţelegem demersul senatorilor în acest sens. Nu este însă clar modul de aplicare a acestor măsuri. Furnizorii au nevoie de timp pentru a se pregăti şi a aplica noile prevederi, dar, mai ales, este necesar să li se pună la dispoziţie o serie de date care sa le permită aplicarea noilor prevederi, cum ar fi lista familiilor cu trei sau mai mulţi copii, beneficiare ale plafonării", se mai arată în comunicat.

De asemenea, este necesar ca autorităţile statului să pună la dispoziţia furnizorilor date legate de activitatea companiilor. De exemplu, de plafonarea preţurilor beneficiază şi farmaciile. Dar, cele mai multe dintre acestea funcţionează în spaţii închiriate de la persoane fizice sau juridice iar în portofoliul furnizorilor un astfel de loc de consum nu apare că este farmacie. Doar o instituţie a statului poate afla sau poate să aibă acces la aceste informaţii şi este absolut necesar să le pună la dispoziţia furnizorilor, pentru ca furnizorii să poată respecta legea şi să emită o factură corespunzătoare unui astfel de consumator, subliniază sursa.

La Senat s-a adoptat şi prevederea conform căreia furnizorii care au în portofoliu cel puţin 100.000 de clienţi şi un consum de cel puţin 500 GWh în anul 2021 sunt obligaţi să cumpere 70% din necesarul de energie prin contracte bilaterale pe minimum 3 ani.

"Măsura se doreşte a fi în sprijinul consumatorilor, dar, în realitate, nu este chiar aşa! În prezent, ne confruntăm cu preţuri la niveluri istorice record. Şi, ca să respecte legea, furnizorii vor fi nevoiţi să achiziţioneze energia exact într-un moment de preţuri record. Practic, prin această prevedere legislativă, autorităţile "îngheaţă" pentru 3 ani preţurile uriaşe din prezent! Preţul pe piaţă poate să scadă în perioada următoare, însă în contractele încheiate pe 3 ani, va rămâne fixat preţul record. Şi aceasta în condiţiile în care autorităţile statului nu recunosc decât un preţ mediu de 1.300 lei/MWh, potrivit OUG 119/2022", se mai arată în comunicatul furnizorilor.

Aceştia au semnalat că, de la 1 septembrie, de când a intrat în vigoare OUG 119/2022, nu s-a încheiat niciun contract semnificativ pe termen mai lung (pe o săptămână, o lună sau un an) pe platformele administrate de OPCOM. Iar pe piaţa spot (PZU - Piaţa pentru Ziua Următoare) preţurile depăşesc constant 2.000 lei/MWh.

În plus, furnizorii sunt obligaţi să cumpere energie pentru portofoliul de clienţi din anul 2021, în condiţiile în care orice client, casnic sau industrial, se poate muta la alt furnizor în 21 de zile. Din anul 2021 până în prezent, un client îşi putea schimba furnizorul de câteva zeci de ori.

O altă prevedere se referă la obligativitatea producătorilor de a vinde 70% din energia electrică produsă doar prin contracte bilaterale negociate direct, adică în afara pieţelor centralizate, cu cantităţi şi preţuri complet netransparente; cum legislaţia nu detaliază, înseamnă că toţi producătorii - mari şi mici, ba chiar şi prosumatorii - sunt obligaţi să vândă 70% din energia produsă către furnizori, distribuitori, Transelectrica şi marilor consumatori, arată AFEER.

"Totuşi, pentru sistemul energetic naţional (SEN), poate cea mai gravă prevedere este cea referitoare la supra-impozitare sau, aşa cum este definită în OUG 119/2022, "contribuţie la Fondul de Tranziţie Energetică". Această suprataxă de 98% lasă, practic, operatorii care desfăşoară activităţi de tranzacţionare, o dată în plus, fără bani! Un procent de doar 2% din diferenţa între preţul cu care se achiziţionează energia electrică sau gazele naturale şi cel cu care se vinde nu acoperă costurile. Mai ales atunci când energia electrică sau gazele naturale sunt importate. Numai costurile financiare şi cu rezervarea de capacitate de import depăşesc acest procent, fără a adăuga şi alte costuri pe care le au importatorii! În aceste condiţii este greu de presupus că se va mai importa. Iar aceasta în situaţia în care, de câţiva ani, România este importator net atât de energie electrică, cât şi de gaze naturale. Fără aceste importuri, mai ales în perioada de iarnă, întregul sistem energetic va avea de suferit. Sau vor avea de suferit consumatorii, pentru că nu vor fi suficiente gaze naturale sau energie electrică pentru toată lumea, aşa că unii vor fi obligaţi să îşi reducă consumul sau să închidă", mai spun furnizorii.

Potrivit sursei citate, în urma OUG 119 nu se fac tranzacţii forward nici de energie electrică, nici de gaze naturale, costurile capacităţilor de import au scăzut la jumătate (ceea ce arată lipsa de apetit a furnizorilor pentru importuri), băncile nu mai acordă credite în domeniul energiei, există risc de blocaj financiar la furnizori iar furnizorii sunt reticenţi în ceea ce priveşte ofertarea de clienţi noi şi prelungirea contractelor existente.

De asemenea, ordonanţa duce la blocarea comercială a importurilor de energie electrică şi gaze naturale în prag de iarnă. "Cantităţi mari de energie sunt scoase forţat din platformele de piaţa centralizată care este transparentă, ceea ce duce la scăderea lichidităţii pieţei şi lipsa unui preţ de referinţă corect. Se induc costuri suplimentare şi se îngreunează activitatea furnizorilor", se mai arată în comunicat.

Taxarea cu 98% din marja brută face comercial imposibile activităţile de import - export, deoarece costurile aferente acestor activităţi - de transport, financiare etc. - depăşesc cu mult 2%. În nicio ţară europeană nu există o astfel de suprataxare ca în România, care riscă să ajungă o ţară de tranzit, subliniază documentul.

Taxarea cu 100% a exportului, în condiţiile în care România este net importator este un nonsens şi va duce la creşterea apetitului ţărilor vecine să aplice acelaşi lucru, ceea ce, pentru România, va fi dezastruos, pentru că nu se vor mai putea face importuri deloc.

Potrivit estimărilor AFEER, prin aplicarea prevederilor legislative anterioare (fără OUG 119/2022), statul ar urma să încaseze din sectorul energetic cel puţin 42 miliarde de lei şi conform declaraţiilor proprii ale diverselor autorităţi ar trebui să ramburseze aproximativ 30 miliarde de lei pe întreg anul 2022. Până în prezent, s-au decontat doar 4 miliarde de lei către furnizori.

"Un lucru este cât se poate de clar: plafonarea se face pe banii furnizorilor, dar şi ai băncilor. Mai nou, senatorii au extins plaja de consumatori care vor beneficia de măsuri de sprijin, tot cu aportul furnizorilor, care, dacă nu vor primi urgent banii care li se cuvin, riscă să intre în incapacitate de plată! Atragem, din nou, atenţia: dacă clachează un furnizor mare sau chiar unul mediu, imediat, în pasul doi, este posibil sa clacheze şi furnizorul de ultimă instanţă", au mai arătat reprezentanţii furnizorilor.

Potrivit acestora, majoritatea furnizorilor sunt "în corzi" în principal din cauza nedecontării de către stat la termenul stipulat în lege a schemei de ajutor pentru consumatori. Astfel, s-a ajuns în situaţia în care orice "bobârnac" îi poate duce în prăpastie. Se poate ajunge la un blocaj general în toată piaţa, precum şi la nedorite măsuri de raţionalizare, prin reducerea consumului şi chiar de deconectare a unor consumatori. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Cernat, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)