România a redus risipa alimentară cu 5% din 2016 şi până în prezent, a declarat, joi, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, la un eveniment de gastronomie sustenabilă, organizat în curtea instituţiei, precizând că el personal reduce risipa "mâncând ce trebuie, cât trebuie şi când trebuie" .

"Eu n-aş vrea să dau aceste cantităţi, din respect pentru cifre, dar o să dau procentele din respect pentru oameni. Eu am observat o serie întreagă de interpretări pe această temă, iar Petre Daea nu se lansează în interpretări fără a se bizui pe pe elemente concrete şi pe o logică a fenomenului pe care îl interpretează în interesul instituţiei pe care o conduce şi în interesul populaţiei şi, evident, în interesul dumneavoastră, pentru a pune la dispoziţia publicului informaţii corecte. Din 2016 până acum s-a redus risipa alimentară cu 5%, iar cantitatea este diferită de la o instituţie la alta. Nu aş intra în interpretarea cantităţilor, pentru că ele sunt relative. V-am spus şi eu tot un procent relativ, în aşa fel încât să putem aprecia cum se cuvine conduita noastră, dar iată că suntem pe drumul cel bun şi din acest punct de vedere trebuie să fim bucuroşi. Suntem tot timpul în consonanţă cu interesele consumatorilor", a precizat Daea, la un eveniment organizat în curtea Ministerului Agriculturii dedicat celebrării Zilei Internaţionale de Conştientizare Asupra Risipei şi Deşeurilor Alimentare.

Întrebat cum ne raportăm din punct de vedere al risipei alimentare la nivelul Uniunii Europene, ministrul a subliniat că România nu este într-o situaţie mai dificilă decât alte ţări.

"Noi nu suntem în afara analizei pe întreg, dar în acelaşi timp nu suntem nici în afara calculelor care să spună că România este într-o situaţie mai dificilă decât alte ţări. Suntem şi noi în aceeaşi preocupare comună cu celelalte state, în aşa fel încât să facem faţă condiţiilor cu care ne confruntăm şi situaţiilor dificile pe care le întâmpinăm", a adăugat şeful MADR.

În opinia sa, data de 29 septembrie, când se sărbătoreşte Ziua Internaţională de Conştientizare Asupra Risipei şi Deşeurilor Alimentare, este un moment de reflecţie, dar şi unul de instruire.

"Este un moment de reflecţie ca să ştim ce înseamnă hrana pentru noi şi un moment de instruire: să ne folosim de ceea ce avem şi cu ce avem să nu risipim ceea ce producem în fiecare zi. Iată că Ministerul Agriculturii se învaţă şi cum se produce, dar se învaţă şi cum gestionăm aceste produse în aşa fel încât risipa să fie cât mai mică posibil", a transmis el.

De asemenea, Daea a reiterat că există la ora actuală o legislaţie referitoare la reducerea risipei alimentare, care prevede foarte clar ce trebuie făcut cu alimentele care se apropie de termenul de expirare.

"Ştiţi bine că există o legislaţie în domeniu, iar Parlamentul României a pus în mişcare o lege care este în spaţiul acesta juridic cu obligativitatea de a se pune în operă. Avem tot instrumentarul necesar astfel încât să răspundem acestui comandament important, dar eu spun ca în primul rând Ministerul Agriculturii trebuie să producă şi produce. Există o lege care spune foarte clar că atunci când se apropie timpul de expirare, iar înainte cu 10 zile, prin ONG-urile care s-au organizat, aceste produse se duc spre băncile de alimente. Avem în ţară 10 bănci de alimente în oraşele importante unde se preiau aceste alimente şi se duc spre nevoiaşi, pe care noi îi ştim şi îi preţuim", a mai spus ministrul Agriculturii.

Întrebat de jurnalişti cum elimină din punct de vedere personal risipa alimentară, Daea a răspuns: "Eu elimin risipa mâncând ce trebuie, cât trebuie şi când trebuie".

Petre Daea a menţionat că în cadrul evenimentului de gastronomie sustenabilă, organizat joi în curtea Ministerului Agriculturii, concurează şase echipe de tineri "care s-au pregătit să gătească cu produse româneşti, folosindu-se de reţetele pe care le au la îndemână, dar şi de imaginaţia lor şi de îndrumarea pe care o dau cei ce organizează această activitate". Cele şase echipe a câte cinci elevi fiecare reprezintă unităţile de învăţământ participante: Şcoala Profesională Specială pentru Deficienţi de Auz "Sf. Maria", Colegiul UCECOM "Spiru Haret", Colegiul Tehnologic "Viaceslav Harnaj", Şcoala Gimnazială Barbu Delavrancea, Colegiul Tehnic Dinicu Golescu şi Colegiul Economic "Viilor".

"Sub coordonarea unor bucătari profesionişti, fiecare grup de elevi va primi un coş cu ingrediente proaspete: legume, carne (peşte, pui, vită, porc), ierburi aromatice, condimente şi alte produse necesare pregătirii unor feluri de mâncare, toate provenite din producţia autohtonă. Din produsele pe care le vor găsi în coş, elevii vor crea preparate, fără să irosească materia primă. La finalul evenimentului, elevilor li se vor explica importanţa conservării mediului înconjurător, respectul faţă de materiile prime folosite, necesitatea orientării către 'construirea' unor meniuri echilibrate şi a unui consum responsabil. De asemenea, elevilor le vor fi înmânate diplome de participare şi vor fi degustate preparatele realizate de aceştia", a transmis MADR.

Potrivit datelor MADR furnizate AGERPRES, în anul 2019, a fost donată/recepţionată o cantitate totală de 7.601 kg de alimente, în valoare de 176.361,59 lei, în 2020 a fost donată o cantitate totală de 14.817,43 kg de alimente, în valoare de 348.312,85 lei, iar anul trecut - 5,5 milioane kg de alimente, în valoare de 14.090.710 lei. Aceste date relevă evoluţia modului de implementare a mecanismului de donare de alimente, de la momentul aplicării prevederilor Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare,

În prezent, sunt înscrise în Lista operatorilor receptori, gestionată şi publicată pe site-ul oficial al instituţiei, 38 de entităţi implicate în mecanismul de donare de alimente, din care zece sunt bănci de alimente, care acoperă întregul teritoriu al României. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)