Operatorii economici care activează în industria lemnului din România recoltează un volum de 33% din creşterea totală anuală a pădurii, în timp ce media europeană se situează în jurul a 63%, iar primele trei ţări europene - Cehia, Ţările de Jos şi Germania - înregistrează o pondere de peste sau aproape de 100%, arată datele incluse într-un raport PwC, prezentat miercuri într-o conferinţă de specialitate.

Potrivit sursei citate, raportând volumul de lemn recoltat (inclusiv pierderile) la creşterea anuală a pădurii disponibile pentru lemn (FAWS), România recoltează în jur de 44%.

"Este important de menţionat că cele două seturi de date europene prezintă volumul de lemn exploatat de operatorii economici, care este uşor mai mic faţă de volumul de lemn recoltat raportat conform cercetării statistice privind silvicultura (i.e. volumul brut de masă lemnoasă pe picior)", notează realizatorii raportului.

În acelaşi context, consultanţii PwC menţionează că, pe lângă procentele de 33% - 44% înregistrate de România, pe plan naţional s-a vehiculat şi o pondere de 65% a volumului de lemn recoltat în total creştere anuală, date care au la bază rezultatele Inventarului Forestier Naţional (IFN) Ciclul II.

În ceea ce priveşte silvicultura şi industriile bazate pe lemn, acestea deţineau, în 2021, o pondere de peste 7% în totalul exporturilor de la nivel naţional, cea mai mare contribuţie în valoarea exportului fiind dată de produsele finite (mobilă), cu peste 46% din totalul înregistrat în aceste sectoare de activitate, urmate de lemnul brut, cherestea, produse stratificate şi alte produse din lemn (41,5%). Din aceste cantităţi, mai mult de jumătate (53%) sunt exporturi de lemn tăiat sau cioplit longitudinal, spintecat sau cojit, chiar geluit, şlefuit sau lipit prin asamblare cap la cap, cu o grosime de peste 6 mm, precum şi plăcile aglomerate, panourile OSB şi similare. Totodată, doar 0,3% reprezintă lemn brut şi 3,2% lemn de foc.

Pe de altă parte, importurile au o pondere de 4%, cea mai importantă categorie fiind cea a produselor din hârtie.

Conform raportului PwC, analiza valorii exporturilor şi a importurilor indică un aport net total de circa 2,2 miliarde de euro în cazul sectoarelor de prelucrare a lemnului şi a mobilei, cu cifre relativ egale.

România se situează în partea de jos a clasamentului în ceea ce priveşte contribuţia directă a silviculturii şi a industriilor bazate pe lemn la PIB, în timp ce ţările situate pe primele poziţii, precum Letonia (5%), Estonia (4,4%) şi Lituania (4,3%), înregistrează o contribuţie la PIB de aproape sau de peste trei ori mai mare.

"Cu toate acestea, contribuţia înregistrată de România se situează peste media înregistrată la nivel european. Valoarea adăugată brută a sectorului silvic şi a industriilor bazate pe lemn a crescut constant în ultimii 5 ani, inclusiv în 2020. În ceea ce priveşte contribuţia directă la PIB, valoarea adăugată brută a industriilor de interes a fluctuat între 1,59% şi 1,75% în perioada analizată. Per ansamblu, pentru fiecare euro generat drept valoare adăugată brută în sectorul silvic şi a industriilor bazate pe lemn, se generează 1,8 euro adiţional în economie (1,1 euro de-a lungul lanţului valoric şi 0,7 euro prin impulsul suplimentar creat in economie prin cheltuielile angajaţilor)", notează sursa citată.

La ora actuală, peste 1,5% din PIB este generat în mod direct de către sectorul silvic şi industriile bazate pe lemn, aportul cumulat ajungând la aproximativ 4,5% din PIB, dacă se iau în calcul şi efectele indirecte şi induse asupra economiei.

De asemenea, producţia totală de masă lemnoasă, de doar 2,3 metri cubi lemn rotund brut comercial la hectar, este printre cele mai mici din Europa, ţări cu condiţii similare României, având un indice de recoltă mult mai ridicat (Polonia 4,6 mc/an/hectar, Austria 4,9 mc/an/hectar, Germania 6,8 mc/an/hectar).

Cât priveşte sursele de încălzire la care apelează populaţie, biomasa rămâne în frunte. Astfel, între 39% şi 45% din consumul total de energie al consumatorilor casnici provine din arderea de biomasă.

"În contextul geopolitic actual în care furnizarea de gaz natural este incertă, iar preţul gazului la consumator este semnificativ mai mare (peste dublul preţului biomasei), încălzirea pe bază de biomasă nu poate fi realist înlocuită cu gazul natural. Infrastructura de distribuţie a gazului nu acoperă corespunzător zona rurală, ceea ce necesită investiţii semnificative. Impactul sectorului pădure - lemn în combaterea schimbărilor climatice, este anual echivalentul a peste 50 de milioane de tone CO2‚‚ sechestrate sau evitate a fi emise (sunt luate în calcul emisiile salvate din evitarea folosirii combustibililor fosili la încălzirea rezidenţială, utilizarea produselor din lemn şi prin urmare evitarea utilizării altor materiale cu amprentă de carbon mai mare, cum este plasticul, ambalajele care nu sunt biodegradabile, betonul sau oţelul)", se precizează în raport.

Cercetarea PwC privind Impactul socio-economic şi climatic al sectorului silvic şi al industriilor bazate pe lemn din România oferă o imagine de ansamblu a celor mai importanţi indicatori specifici sectorului silvic, precum şi o dimensiune cantitativă a contribuţiei acestor industrii la economia României şi a impactului climatic.

Metodologia utilizată pentru cuantificarea amprentei socio-economice a sectorului silvic şi a industriilor bazate pe lemn se bazează pe informaţiile preluate dintr-o varietate de surse publice şi se limitează la statisticile oficiale.

Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) şi Asociaţia Industriei Lemnului - Prolemn organizează, în perioada 28-29 septembrie, conferinţa cu tema "Smart Green Industry: Potenţial verde pentru o industrie a viitorului". AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)