Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) a continuat semnarea de contracte de finanţare pentru modernizarea infrastructurii spitaliceşti din România, ultimele 5 fiind pentru spitalele din judeţele Suceava, Dolj, Vâlcea şi Hunedoara, a anunţat marţi instituţia.

Astfel, până în prezent au fost semnate prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM 2014-2020) un număr de 380 contracte, cu finanţare nerambursabilă din partea Uniunii Europene de 1,1 miliarde de euro.

"Domeniul sănătăţii publice, obiectiv de interes social major, este prioritar pentru investiţiile din fonduri nerambursabile. Aşa cum au arătat-o incidentele regretabile din anii trecuţi, culminat cu răspândirea SARS-CoV-2, fie că este pandemie sau nu, infrastructura de sănătate a României şi cadrul de furnizare a serviciilor trebuie să fie adaptate la tehnologiile moderne pentru a satisface nevoile medicale ale populaţiei. În acest sens, pot spune că este o perioadă prolifică, în care semnăm numeroase contracte pentru reabilitarea şi modernizarea infrastructurii instalaţiilor electrice, de fluide medicale şi de ventilare şi tratare a aerului, precum şi instalarea de sisteme de detectare, semnalizare şi alarmare incendii. Trebuie menţionat că separat de aceste fonduri alocate din perioada de programare 2014-2020, dispunem de fonduri importante pentru domeniul medical atât în Programul Operaţional Sănătate, cât şi în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă", a transmis ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş.

Potrivit unui comunicat al MIPE, remis AGERPRES, axele Prioritare 9 şi 10 din cadrul POIM au ca obiectiv Protejarea sănătăţii populaţiei în contextul pandemiei cauzate de COVID-19 şi finanţează în principal achiziţia de consumabile şi echipamente de protecţie şi dispozitive medicale.

Beneficiarii acestui tip de proiecte sunt unităţi spitaliceşti, instituţii publice de învăţământ preuniversitar şi superior, instituţii cu competenţe în domeniul protecţiei sociale şi unităţi administrativ-teritoriale.

"Chiar dacă greul pandemiei a trecut, am continuat zilele acestea să semnăm contracte de finanţare pentru a răspunde nevoii de creştere a siguranţei pacienţilor din unităţile spitaliceşti publice. MIPE a semnat 380 de contracte, în valoare totală de peste 1,1 miliarde de euro, pentru a asigura finanţarea proiectelor depuse. Finanţarea este asigurată prin POIM 2014-2020 în cadrul axelor prioritare AP 9, din FEDR şi AP 10, din REACT-EU, iar termenul limită de eligibilitate a cheltuielilor pentru ambele apeluri (apelul 819 şi 935) este 31.12.2023", a declarat Carmen Moraru, secretar de stat în MIPE.

Astfel, în cadrul Axei Prioritare 9 - Protejarea sănătăţii populaţiei în contextul pandemiei cauzate de COVID-19, au fost încheiate până la acest moment 226 de contracte de finanţare, având o contribuţie a Uniunii Europene de 3.540.059.446 lei.

Bugetul total al acestei axe a fost de peste 228 milioane de euro pentru regiunile mai puţin dezvoltate şi 131 milioane de euro pentru regiuni dezvoltate, iar ulterior a fost suplimentat cu 173 milioane euro, astfel încât proiectele care îndeplinesc criteriile de evaluare şi selecţie să poată fi contractate până la data de 15 octombrie 2022 şi implementate până la sfârşitul anului 2023.

Contractele semnate cuprind următoarele tipuri de acţiuni eligibile: dotarea unităţilor sanitare publice/unităţilor publice de intervenţie integrată cu echipamente medicale (ventilatoare, monitoare medicale, injectomate, infuzomate, paturi suplimentare şi altă infrastructură de terapie intensivă suplimentară faţă de cea existentă în unităţile sanitare, recoltoare, teste extracţie şi diagnostic SARS-Cov-2, substanţe necesare pentru decontaminare, biocide); echipamente de protecţie (combinezon, inclusiv cu glugă şi protecţie încălţăminte, vizieră de protecţie, mănuşi de unică folosinţă, măşti de protecţie, izolete cu presiune negativă pentru transportul pe targă).

Tot în cadrul acestei axe au fost eligibile acţiuni precum crearea unor capabilităţi medicale mobile, formaţiuni medicale mobile de diagnostic şi tratament utilizate în combaterea răspândirii COVID-19, spitale modulare rol 1, 2 şi 3, containere de logistică medicală; dotarea centrelor sociale rezidenţiale publice pentru categorii vulnerabile (persoane vârstnice/ persoane cu dizabilităţi/copii, etc), a unităţilor/instituţiilor de învăţământ de stat cu echipamente de protecţie.

În cadrul Axei Prioritare 10 - Protejarea sănătăţii populaţiei în contextul crizei sanitare cauzate de COVID-19, creşterea eficienţei energetice şi utilizarea surselor regenerabile de energie, cu un buget de peste 700 milioane de euro din REACT-EU, a fost continuată finanţarea spitalelor publice şi centrelor rezidenţiale cu echipamente medicale şi echipamente de protecţie (tip A şi C), fiind încheiate 75 contracte de finanţare, având contribuţia Uniunii Europene de 1.337.855.406 lei.

De asemenea, prin Axa Prioritară 10 au fost finanţate acţiuni care vizează creşterea siguranţei pacienţilor în structuri spitaliceşti publice care utilizează fluide medicale, fiind contractate 81 de proiecte pentru care contribuţia Uniunii Europene a fost de 619.315.589 lei. Acţiunile eligibile constau în: achiziţia şi montajul sistemelor de detectare, semnalizare, alarmare incendii cu acoperire totală şi de detectare semnalizare şi alarmare în cazul depăşirii concentraţiei maxime admise de oxigen în atmosferă, inclusiv realizarea schemei/proiectului de execuţie şi montaj; evaluarea deficienţelor infrastructurii existente prin expertize tehnice şi, după caz, studii, audituri, analize de specialitate în raport cu specificul acţiunii finanţabile, precum şi pregătirea documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţii / proiectare de specialitate etc., după caz.

De asemenea, sunt eligibile şi achiziţiile, montajul, lucrările de intervenţie la infrastructura electrică, de ventilare şi tratare a aerului, precum şi la infrastructura de fluide medicale.

MIPE precizează că o sumă de 6,33 miliarde de euro este pregătită pentru investiţii până în 2027.

"Separat de bugetul alocat prin POIM 2014-2020, prin PNRR şi Politica de Coeziune, România dispune de fonduri importante pentru a asigura accesul românilor la servicii preventive, de urgenţă, curative şi reabilitare de calitate. Până în 2027 vor fi realizate investiţii pentru îmbunătăţirea eficacităţii serviciilor medicale de urgenţă, creşterea accesului la servicii de asistenţă medicală, îmbunătăţirea accesibilităţii şi eficacităţii serviciilor de reabilitare/recuperare serviciilor de îngrijire paliativă, serviciilor de îngrijire pe termen lung, creşterea eficacităţii sectorului medical prin investiţii în infrastructură şi servicii", se arată în comunicat.

În acest sens, din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă există un disponibil de 2,45 miliarde de euro pentru sănătate, în vreme ce Programul Operaţional Sănătate din Politica de Coeziune 2021-2027 are o alocare totală de 3,88 miliarde de euro.AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Alexandru Cojocaru)