Turismul românesc are nevoie de un buget anual de promovare situat între 10 şi 20 de milioane de euro, o sumă care se va recupera însutit sau înmiit, în câţiva ani, susţine Traian Bădulescu, purtătorul de cuvânt al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism din România (ANAT).

"Principala prioritate a turismului românesc trebuie să fie promovarea. Mulţi spun că încă nu suntem pregătiţi, dar nu este adevărat. Nu există nicio ţară, nicio destinaţie pregătită sută la sută. Dacă nu începi nu ai cum să creezi un rodaj, până la urmă. A fost o mare greşeală în pandemie că nu s-a făcut deloc promovare, dar apreciez că, în sfârşit, după doi ani şi jumătate se începe timid promovarea. Avem nevoie de o campanie foarte puternică şi de un buget anual de promovare, undeva, între 10 şi 20 de milioane de euro. Poate mulţi guvernanţi s-ar întreba de ce, pentru că este o sumă mare, dar ca să ajungi cu o imagine bună în toată lumea ai nevoie de suma aceasta care se va recupera însutit sau înmiit, în câţiva ani. Promovarea are rezultate în timp, nu peste noapte. Asta trebuie să înţeleagă guvernanţii noştri, dar şi cei din mediul privat", a declarat duminică, pentru AGERPRES, Traian Bădulescu.

Acesta a subliniat că fondurile destinate promovării turismului ar trebui gestionate printr-un parteneriat public-privat şi utilizate pentru participarea României la târgurile internaţionale de turism, pentru workshop-uri business to business, plata unor influenceri internaţionali şi conferinţe pentru publicul larg.

"Banii pentru promovare trebuie să vină de la stat, dar trebuie să fie gestionaţi printr-un parteneriat public-privat. Consider că este nevoie de o organizaţie de management a destinaţiei. Şi în Austria, Grecia, Turcia, Thailanda şi în Germania, vin de la stat multe milioane de euro sau dolari pentru promovare, şi acest lucru se vede. Vine de la stat suma fixă stabilită anual şi bineînţeles contribuie şi mediul privat, fiecare cum poate. Hotelierii, prin baza lor de cazare pe care o pun la dispoziţie, când vin invitaţi, companiile aeriene, la fel, etc. Banii ar trebui folosiţi pentru târguri de turism internaţionale care sunt obligatorii, dar nu sunt suficiente", a precizat consultantul în turism.

Potrivit acestuia, Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului (MAT) a anunţat o primă sumă pentru promovare, de 1,5 milioane euro, nu un buget anual, care include şi plata unor anumiţi influenceri internaţionali. "Prima sumă pe un anumit termen, nu e bugetul anual, anunţată de MAT este de 1,5 milioane de euro. E foarte puţin, dar e un început. Suma include şi plata unor anumiţi influenceri internaţionali, dar avem nevoie şi de târguri internaţionale, de site-ul turistic al României, care nu a mai fost demult updatat, şi de reclame cât mai multe pe televiziuni şi în presa internaţională", a adăugat Bădulescu.

Deşi România nu a făcut deloc promovare în perioada pandemiei, reprezentanţii altor ţări precum Ungaria, Bulgaria, Grecia, Franţa şi Germania, au venit şi susţinut workshop-uri şi conferinţe în România, a mai spus el.

"Tocmai că în vremuri dificile, e bine să faci promovare, pentru că lumea nu uită. Deci, ar trebui să facem şi noi workshop-uri business to business, să vină hotelierii noştri, agenţiile. Şi aici se poate implica şi mediul privat, e adevărat, dar e bine să fie şi un buget de la stat. Ar trebui să mergem şi noi pe pieţele ţintă, cu workshop-uri business to business şi să facem conferinţe de presă pentru publicul larg, aşa cum fac şi multe alte ţări la noi, în România. În al doilea rând, trebuie să invităm şi noi mult mai mulţi agenţi de turism, jurnalişti importanţi şi bloggeri. La influenceri, consider că trebuie atenţie mare, pentru că degeaba ai un influencer cu milioane de fani dacă nu are nişă pe partea de turism. Trebuie aleşi, indiferent că sunt cântăreţi, artişti, actori, doar oameni care să-şi promoveze şi călătoriile pe unde merg. De asemenea, e nevoie de reclame cât mai multe pe televiziunile şi în presa internaţională", a subliniat purtătorul de cuvânt al ANAT.

În ceea ce priveşte brandul turistic a României, respectiv sloganul "Explore the Carpathian garden" şi logo-ul reprezentat de imaginea unei frunze, Bădulescu spune că ar fi bine să fie schimbat cât mai curând, chiar dacă apreciază faptul că ministrul de resort a cerut utilizarea lui pentru că brandul este în continuare în vigoare, deşi campania de construire a costat 30 de milioane de euro.

"E bine că avem încă un brand, primul brand turistic a României, cel cu frunza. Până la urmă a fost o muncă făcută de o agenţie de marketing specializată din Spania, e bine să fie folosit pentru că s-a plătit pentru el. Eu am o vorbă: poţi să foloseşti un logo, poţi să pui şi un punct, pentru că un brand implică mult mai mult. De exemplu, o idee de promovare pe care pot să o dau, este şi aşa: "România, punctul terminus. Nu există să nu ajungi aici". Dau un exemplu, un punct dacă îl promovezi ca logo şi scrii România, dar ai în spate strategia, s-ar putea să ai succes. Frunza n-a fost neapărat ceva extraordinar, ca brand, dar e bine că am început, nu a fost nici ceva criticabil şi e bine că actuala echipă a MAT foloseşte în continuare brandul, însă orice ţară schimbă brandul turistic din 10 sau din 20 în 20 ani şi ar fi bine să îl schimbăm şi noi în curând", a mai spus Traian Bădulescu. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: George Bănciulea, editor online: Ada Vîlceanu)