România a susţinut, în cadrul Consiliului Energiei, măsuri precum plafonarea preţului gazelor ruseşti, existenţa unei platforme pentru achiziţia în comun a gazelor în UE, precum şi posibilitatea de accesare a unor linii de credit pentru companii din partea Băncii Central Europene, potrivit unui comunicat al Ministerului Energiei, remis, vineri, AGERPRES.

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a participat, vineri, la reuniunea extraordinară a Consiliului Energiei, organizată la Bruxelles, în contextul discuţiilor la nivel european privind preţurile ridicate la energie şi pregătirea pentru iarnă.

Evoluţiile din ultima perioadă de pe piaţa energiei electrice, în contextul continuării agresiunii Rusiei din Ucraina şi al unei producţii scăzute la nivelul UE, necesită adoptarea rapidă a unui set de măsuri care să permită stabilizarea pieţei şi scăderea preţului plătit de consumatori, spune ministerul.

Comisia Europeană lucrează la un set de măsuri pentru atenuarea preţurilor ridicate la energie care se vor concretiza într-o propunere legislativă în a doua parte a lunii septembrie. Reuniunea miniştrilor Energiei a avut scopul de a analiza şi agrea o direcţie comună de acţiune cu privire la demersurile viitoare.

În concret, pe termen scurt, Comisia Europeană vizează măsuri precum: reducerea consumului de energie electrică la nivel european prin mecanisme voluntare şi obligatorii pentru orele de vârf de consum; captarea veniturilor suplimentare obţinute de producătorii de energie electrică peste un anumit plafon care urmează a fi stabilit; contribuţie de solidaritate din partea companiilor din sectorul combustibililor fosili; creşterea lichidităţii pe pieţele de energie; reducerea preţurilor la gaze naturale, cu accent, în mod special, pe plafonarea preţului gazelor naturale importate din Rusia.

România a susţinut în cadrul reuniunilor anterioare necesitatea adoptării la nivel comunitar a unor măsuri de decuplare a preţului la energie electrică de cele la gazul natural, care stabileşte în prezent preţul de închidere al pieţei. Este necesară o propunere din partea Comisiei Europene în acest sens cât mai curând.

"Cu privire la măsurile de intervenţie pe termen scurt, România susţine o abordare echitabilă faţă de toate statele membre. Plafonarea preţului la gazul natural la nivelul UE, inclusiv la cel importat din Rusia, este susţinută de mai multe state membre, inclusiv de către România şi ar putea contribui semnificativ la reducerea volatilităţii pieţei europene. În acest sens, România a subliniat importanţa activării Platformei Energetice Europene pentru achiziţia în comun a gazelor naturale astfel încât să se asigure o distribuţie echitabilă a volumelor suplimentare de gaze şi LNG atrase către UE", potrivit comunicatului.

De asemenea, este important să se analizeze modul de formare a preţului la gazele naturale pe platformele europene. Ministrul Energiei şi-a manifestat suportul pentru măsuri menite să crească lichiditatea pe pieţele financiare, suspendarea temporară a pieţelor europene de instrumente financiare derivate pe energie, care contribuie la creşterea artificială a preţului la energie electrică şi posibilitatea de accesare a unor linii de credit pentru companii din partea Băncii Central Europene.

În ceea ce aprovizionarea cu energie electrică, o posibilă măsură de reducere a consumului ar trebui analizată din perspectiva impactului asupra consumatorilor şi industriei. România susţine măsuri voluntare de reducere a consumului, aliniate capabilităţilor naţionale dar şi evoluţiilor de pe piaţa energiei.

Captarea veniturilor suplimentare pe întregul lanţ valoric este un alt instrument de care România este interesată şi pe care îl aplică pentru a asigura finanţarea măsurilor stabilite de compensare a facturilor pentru consumatorii casnici şi non-casnici. De altfel, Guvernul român a adoptat recent prin Ordonanţa de urgenţă nr. 119/2022 de modificare şi completare a Ordonanţei de urgenţă 27/2022 extinderea măsurilor de protejare a consumatorilor până în luna august 2023. Aceasta prevede inclusiv o contribuţie din partea producătorilor, traderilor şi furnizorilor de energie la Fondul de Tranziţie Energetică care va asigura finanţarea măsurilor sociale.

De asemenea, ministrul Energiei a susţinut adoptarea la nivel european a modelului utilizat în Peninsula Iberică de decuplare a preţului gazului natural de cel al energiei electrice. Măsura ar contribui la reducerea preţului de ofertare a energiei electrice pe piaţă. De asemenea, ministrul a propus măsuri de susţinere coordonată la nivel european prin scheme de sprijin a consumatorilor energofagi ale căror costuri cu produsele energetice depăşesc un procent de 20% din costul total.

În plus, ministrul Energiei a susţinut propunerea de a avea o reducere coordonată a TVA-ului aplicat vânzărilor de energie electrică la nivel european, precum şi de a limita temporar preţul la tranzacţiile realizate pe Piaţa pentru Ziua Următoare şi Piaţa Intrazilnică.

Măsurile propuse de România şi alte state membre privind plafonarea temporară a preţului la gazul natural inclusiv la cel importat, limitarea impactului preţului la gazul natural asupra preţului la energie electrică, plafonarea veniturilor producătorilor infra-marginali de energie electrică, protejarea companiile afectate de criză au fost reflectate în concluziile Consiliului publicate de Preşedinţia cehă.

În a doua parte a reuniunii, miniştrii Energiei au discutat pe marginea gradului de pregătire pentru iarna 2022. Situaţia în România este una stabilă. Nivelul de umplere a depozitelor este de peste 76%, ceea ce depăşeşte obligaţia de înmagazinare pe care România o avea la 1 septembrie 2022 (57%).

Producţia internă este în prezent principala sursă de aprovizionare. Continuarea proiectelor de extragere a gazului din Marea Neagră reprezintă o prioritate pentru România în asigurarea independenţei de importurile de energie. Menţinerea unui mix energetic diversificat şi realizarea tranziţiei energetice către surse cu emisii reduse de carbon reprezintă obiectivele strategiei energetice naţionale recent publicată de Ministerul Energiei.

Pentru iarna 2022 - 2023, pregătirile realizate, nivelul din depozitele de gaz şi cărbune, precum şi măsurile compensatorii recent adoptate asigură securitatea în aprovizionare pentru consumatorii români. România mizează pe valorificarea resurselor interne, creşterea ponderii energiei din surse regenerabile şi nucleare şi înlocuirea treptată a cărbunelui, ca elemente de stabilite şi independenţă energetică pe termen lung.

La nivel european, este importantă finalizarea proiectelor de infrastructură de transport a gazelor naturale (coridorul Vertical-IGB), eliminarea blocajelor din sistem astfel încât gazul natural şi importurile de LNG să ajungă acolo unde sunt necesare precum şi operaţionalizarea Platformei Energetice comune de achiziţie a gazelor naturale în cel mai scurt timp. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Cernat, editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea)