Disponibilizarea sustenabilă a unui volum mai mare de masă lemnoasă şi investiţii în eficienţa energetică reprezintă mecanisme economice sănătoase ce pot conduce la diminuarea preţurilor pentru lemnul de foc, a afirmat Cătălin Tobescu, preşedintele AIL - Prolemn.

"Nevoile industriei sunt nevoi ale societăţii. Nu trebuie să le punem în opoziţie cu nevoile populaţiei pentru că toată lumea va avea de pierdut. Există mecanisme economice sănătoase ce pot conduce la diminuarea preţurilor pentru lemnul de foc - disponibilizarea sustenabilă a unui volum mai mare de masă lemnoasă şi investiţii în eficienţa energetică", a menţionat Cătălin Tobescu.

Reprezentanţii Prolemn susţin că reprezintă o provocare asigurarea securităţii energetice în sezonul rece pentru cele 3,5 milioane de gospodării care depind de lemn de foc, însă o soluţie de avarie pe termen scurt nu trebuie să ne distragă atenţia de la strategiile pe termen lung, cu impact mult mai profund asupra întregii societăţi româneşti.

"Sprijinul anunţat de Guvern pentru subvenţionarea preţului lemnului de foc cu 150 lei/mc poate fi o gură de aer pentru o mare parte din populaţia ţării, dar este şi o intervenţie artificială în piaţa lemnului, în condiţiile în care nu se adoptă şi măsuri pentru creşterea disponibilităţii masei lemnoase cu provenienţă legală în piaţă. Creşterea consumului de lemn de foc de către populaţie - stimulată de ieftiniri artificiale - conduce implicit la reducerea disponibilităţii pentru industrie. Ca atare, are potenţialul de a conduce la dezechilibre majore, care afectează o industrie vitală pentru România", susţin reprezentanţii Prolemn.

Conform sursei citate, există mecanisme administrative care direcţionează resursa de lemn de foc prioritar către comunităţile din zone bogate în păduri, lăsând foarte puţin lemn pe piaţa liberă, pentru a fi direcţionat în zonele puternic deficitare în păduri.

"Acestea conduc la o explozie a preţului lemnului de foc pe piaţa liberă. Cu cât este mai puţin lemn de foc disponibil pe piaţa liberă, se dezechilibrează cererea şi oferta iar preţul creşte artificial, afectând direct şi preţurile resursei cu care se aprovizionează industria lemnului. Aşa cum s-a văzut deja de la începutul acestui an, punerea în competiţie şi prioritizarea prin politici publice a consumatorilor casnici faţă de utilizările industriale ale resurselor conduce la deficit artificial de materie primă şi costuri ridicate, balanţa comercială se înclină spre importuri costisitoare, urmează reduceri ale capacităţilor de producţie, şomaj, subdezvoltare. Discuţia nu este doar teoretică - a se vedea reducerea activităţilor din judeţul Suceava ale unuia dintre cei mai mari procesatori de lemn din România", au subliniat reprezentanţii asociaţiei.

În ceea ce priveşte valorificarea potenţialului verde al biomasei în România, reprezentanţii Prolemn susţin că RNP Romsilva şi UAT-urile pot scoate în mod legal şi sustenabil mai mult lemn pe piaţă. Astfel, oferta va echilibra cererea, iar preţurile finale pot fi ţinute la un nivel acceptabil pentru populaţie.

"România exploatează legal aproximativ 18-20 milioane mc de lemn anual, dar posibilitatea totală, sustenabilă, stabilită prin amenajamente silvice, este de 25-26 milioane mc. Pentru aceasta, investiţiile în sectorul forestier trebuie accelerate şi trebuie eliminate blocajele administrative şi birocratice care îngreunează accesul la resursa de lemn. Energia bazată pe resursa de lemn - energie termică preponderent - reprezintă deja peste 60% din energia regenerabilă produsă în România, de peste cinci ori mai mult decât energia electrică produsă actual din surse eoliene şi solare. Dar consumul de lemn de foc în gospodării este în acest moment extrem de ineficient, cu randamente energetice de aproximativ 30%, când ştim că randamentele pot fi de peste 90% în cazul utilizării în cogenerare energie electrică şi termică", susţin reprezentanţii asociaţiei.

Potenţialul energetic al biomasei (forestieră, agricolă, deşeuri industriale şi municipale) este evaluat, în strategia energetică a României recent relansată în dezbatere, la un total de 318.000 TJ/an sau 7,6 milioane TEP (tone echivalent petrol). Calculat în unităţi de măsură de energie electrică, acest potenţial înseamnă peste 80.000 GWh, adică de aproximativ opt ori energia electrică a reactoarelor nucleare ale României.

Opţiunile strategice sunt pe masa discuţiilor, ce rămâne - la nivel de decidenţi, industrie si alte segmente ale societăţii româneşti - este să alegem măsurile cele mai sustenabile, cu impact pozitiv şi durabil într-un orizont mai larg.

"Prin conferinţa Smart Green Industry (28-29 septembrie 2022) organizată de Asociaţia Industriei Lemnului - Prolemn şi Camera de Comerţ şi Industrie a României dorim să deschidem noi linii de dialog pentru captarea şi utilizarea potenţialului verde al sectorului pădure - industrii bazate pe lemn", se menţionează în comunicat.

Asociaţia Industriei Lemnului - Prolemn este o organizaţie non-guvernamentală, apolitică şi non-profit care promovează utilizarea sustenabilă a lemnului provenit din păduri gestionate durabil în diferite aplicaţii industriale. Constituită în 2020, Asociaţia numără în prezent peste 30 de membri - companii din industria de prelucrare a lemnului. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)