Curtea de Conturi realizează rapoarte cu un număr de pagini foarte mare, elaborate într-un limbaj uneori prea tehnic şi care prezintă concluzii cu privire la ce s-a întâmplat în urmă cu doi ani, dar este nevoie să creeze un raport care să arate valoarea creată de către instituţiile statului pentru viaţa cetăţeanului, a comunităţilor, a declarat, joi, preşedintele Curţii de Conturi a României, Mihai Busuioc.

"Am observat nu de puţine ori în aceşti 30 de ani un hiatus între efortul şi munca depusă de auditorii ei şi interesul scăzut pentru rapoartele sale din partea cetăţeanului şi, de multe ori, chiar a beneficiarilor direcţi. Un volum tot mai mare de misiuni şi de rapoarte, dar un interes în scădere. Privind situaţia cu un ochi critic, am înţeles că noi realizăm rapoarte cu un număr de pagini foarte mare, elaborate într-un limbaj uneori prea tehnic şi care prezintă concluzii asupra a ceea ce s-a întâmplat în urmă cu doi ani. Iată de ce, şi aici evoc soluţia prezentată în cartea despre care v-am vorbit (The End of Accounting - n.r.), este necesar să creăm un raport care să arate valoarea creată de către instituţiile statului pentru viaţa cetăţeanului, a comunităţilor şi util celui care îl accesează: informaţii sintetizate şi la timp furnizate. De aceea, în contextul actual complicat, marcat de pandemie şi de tumultul geopolitic, am demarat alături de colegii mei un program de modernizare, de schimbare culturală în organizaţie, de diversificare, care pune accentul pe multidisciplinaritate, prin orientarea treptată spre mai multe misiuni de audit al performanţei, prin constituirea unor echipe de audit cu expertize diverse, prin orientarea analizelor pe domenii şi prin realizarea unui raport public anual ce prezintă cifre şi analize relevante, în timp util", a spus Mihai Busuioc, la conferinţa internaţională "Curtea de Conturi a României - Digitalizare în audit".

Anterior, el a făcut referire la o carte scrisă de doi americani de la Stern Business School, The End of Accounting - Sfârşitul contabilităţii. Potrivit preşedintelui Curţii de Conturi, cartea reprezintă o analiză detaliată a situaţiilor financiare utilizate în sistemul corporatist american pe 100 de ani, cu un studiu de caz asupra US Steel Corporation şi a subsidiarelor acesteia. Este vorba despre o analiză asupra modului de efectuare a înregistrărilor contabile şi a situaţiilor financiare consolidate. Rezultatul analizei arată că, în ultimii 50 de ani, datele contabile şi implicit situaţiile financiare au influenţat din ce în ce mai puţin preţul acţiunilor firmelor auditate. El a menţionat faptul că soluţia autorilor constă în elaborarea unui raport public anual, care să arate valoarea creată de organizaţie.

Potrivit lui Busuioc, noua strategie pentru următorii cinci ani, la care instituţia lucrează în prezent, va orienta activitatea Curţii către aceste deziderate.

"Ne dorim ca misiunile noastre de audit să se desfăşoare în timp real, pentru a fi relevanţi, să ne întărim relaţia şi colaborarea cu Parlamentul şi, pe măsură ce calitatea rapoartelor va creşte, să le publicăm pe toate. Sunt conştient că schimbarea nu se va produce la sfârşitul acestei perioade de 5 ani, care va depăşi mandatul meu de preşedinte, dar sper să fie continuate de cel ce va veni sau cea care va veni în locul meu. Totuşi, un mic semnal am primit în acest an. O scrisoare de felicitare, de mulţumire din partea Camerei Deputaţilor, pentru modul în care a fost conceput raportul public anual al Curţii. Este doar un început timid, însă care ne dă curaj. Această transformare pe care mi-am asumat-o nu va însemna Sfârşitul contabilităţii în Curtea de Conturi a României. Dar sper să fie un semnal pentru toate instituţiile statului implicate în zona de reglementare specifică a contabilităţii publice, a raportării financiare, în control şi audit public, că este nevoie de o schimbare", a declarat Mihai Busuioc.

Potrivit preşedintelui Curţii de Conturi, instituţia împlineşte joi trei decenii de la reînfiinţarea ei în 1992, prin adoptarea de către Parlamentul României a Legii nr.94/1992.

"Curtea de Conturi este una dintre instituţiile cheie ale statului de drept din România actuală, care duce mai departe o veche tradiţie în materie de control şi audit public extern. Înalta Curte de Conturi, aşa cum era numită instituţia în decretul de înfiinţare, a luat naştere practic odată cu constituirea statului român, printr-o lege promulgată de Alexandru Ioan Cuza, în anul 1864, la 24 ianuarie, o zi cu mare însemnătate în istoria ţării noastre. Înfiinţarea Curţii de Conturi, în urmă cu 158 de ani, a reprezentat un punct de referinţă şi un moment fundamental al intrării României pe drumul modernizării şi al creării bazelor pentru construcţia statului modern. De-a lungul parcursului său, Curtea de Conturi a cunoscut mai multe schimbări de structură, de activitate sau de atribuţii, până şi-a regăsit pe deplin rolul, odată cu reînfiinţarea sa în 1992, când a devenit o autoritate constituţională, cu rol de auditor public extern", a declarat Mihai Busuioc.

El a menţionat că cele trei decenii care s-au scurs au reprezentat o perioadă de căutări, de maturizare instituţională, de cristalizare a rolului pe care o instituţie supremă de audit este chemată să îl joace, pentru ca prin activitatea ei specifică să aducă valoare adăugată în viaţa cetăţenilor.

"Fiecare dintre predecesorii mei, o parte dintre ei aici de faţă, au pus câte o piatră la edificiul instituţiei noastre, transformând-o într-o Curte de Conturi respectată, apreciată şi, uneori, chiar temută. Îndelungata tradiţie istorică pe care o are Curtea de Conturi a României este un prilej de mândrie pentru noi, dar ne obligă totodată să conştientizăm rolul important pe care îl are în serviciul societăţii şi pentru menţinerea echilibrului statului democratic. Dar pentru ca o instituţie cu o asemenea tradiţie să îşi realizeze eficient misiunea, este necesar să construim punţi spre viitor, prin îmbinarea tradiţiei bogate cu reforma şi modernizarea", a spus Mihai Busuioc.

Totodată, el a precizat că tema conferinţei de joi, Digitalizare în audit, este pentru instituţie un deziderat, pentru că are paşi importanţi pe care trebuie să îi facă în această direcţie.

"Mi-am asumat încă de la începutul mandatului meu un proces de modernizare a Curţii de Conturi a României, atât în ceea ce priveşte infrastructura, cât mai ales metodologia de audit şi cultura noastră organizaţională. Ne dorim să devenim un partener cât mai respectat, de încredere, deschis în relaţia cu partenerii noştri, fie că vorbim de Parlament sau Guvern, fie că vorbim de celelalte entităţi auditate şi de societatea civilă", a mai declarat Mihai Busuioc. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)