Majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene trebuie să îşi accelereze eforturile pentru a-şi finaliza reţelele Natura 2000, în condiţiile în care biodiversitatea în UE este în continuă scădere, iar printre habitatele aflate într-o stare foarte degradată se numără pajiştile seminaturale, turbăriile şi mlaştinile, în timp ce pădurile sunt supuse unei presiuni uriaşe.

Comisia a publicat cea de a treia evaluare a punerii în aplicare a politicilor de mediu (EIR), un instrument-cheie de raportare care contribuie la asigurarea respectării legislaţiei de mediu şi sensibilizează publicul cu privire la importanţa punerii în aplicare a normelor de mediu.

Potrivit unui comunicat al Executivului comunitar, remis joi AGERPRES, reducerea decalajului dintre ceea ce se decide la nivelul Uniunii şi ceea se pune în aplicare pe teren este esenţială pentru a asigura rezultate bune în materie de mediu pentru cetăţeni şi pentru a menţine condiţii de concurenţă echitabile pentru întreprinderi, creând în acelaşi timp oportunităţi de dezvoltare economică.

"Evaluarea punerii în aplicare a politicilor de mediu din acest an este un apel la acţiune. Deşi de la ultima evaluare s-au înregistrat progrese în unele domenii, sunt preocupat de faptul că, în alte domenii decalajul juridic general în materie de implementare este din ce în ce mai mare, ceea ce ne face cu atât mai vulnerabili la poluarea mediului şi la riscurile aferente. Această analiză le oferă statelor membre instrumentele şi informaţiile de care au nevoie pentru a îmbunătăţi punerea în aplicare şi pentru a ne proteja mai bine sănătatea şi mediul. Haideţi să o valorificăm!", a declarat comisarul pentru mediu, oceane şi pescuit, Virginijus Sinkevicius.

Prezenta evaluare a punerii în aplicare a politicilor de mediu (EIR) trage concluzii şi defineşte tendinţele comune la nivelul UE, pe baza a 27 de rapoarte de ţară individuale care arată stadiul punerii în aplicare a legislaţiei UE în domeniul mediului. Aceasta include o multitudine de informaţii despre cât de bine protejează guvernele UE calitatea aerului pe care îl respirăm, apa pe care o consumăm şi natura de care ne bucurăm. În plus, evaluarea stabileşte acţiuni prioritare de îmbunătăţire în fiecare stat membru.

Potrivit evaluării realizate de CE, biodiversitatea în UE este în continuă scădere. Printre habitatele aflate într-o stare foarte degradată în UE se numără pajiştile seminaturale, turbăriile şi mlaştinile. Pădurile sunt supuse unei presiuni uriaşe, iar majoritatea statelor membre trebuie să îşi accelereze eforturile pentru a-şi finaliza reţelele Natura 2000.

În ceea ce priveşte apa, progresele înregistrate în direcţia atingerii unei stări bune a corpurilor de apă sunt lente, iar unele state membre înregistrează întârzieri în ceea ce priveşte adoptarea unor instrumente esenţiale pentru a aborda această problemă, în special a planurilor de management al bazinelor hidrografice. De asemenea, statele membre trebuie să îşi adopte planul de gestionare a riscului de inundaţii în timp util pentru a gestiona mai bine riscurile de inundaţii în ţara lor. În plus, normele de punere în aplicare privind apa potabilă reprezintă în continuare un motiv de îngrijorare în câteva ţări.

În plus, punerea în aplicare a normelor UE privind tratarea nitraţilor şi a apelor urbane reziduale a fost lentă din cauza planificării şi a infrastructurii inadecvate, în pofida disponibilităţii fondurilor UE.

La capitolul economie circulară, deşi majoritatea statelor membre au instituit strategii şi planuri de acţiune naţionale privind economia circulară, există diferenţe considerabile între ratele de productivitate a resurselor din statele membre şi ratele de utilizare circulară a materialelor. Ratele de productivitate măsoară eficienţa cu care o economie utilizează resursele pentru producţie, în timp ce ratele de utilizare circulară a materialelor măsoară ponderea materialelor recuperate şi reintroduse în economie. Sunt necesare mai multe acţiuni pentru a îmbunătăţi potenţialul de reciclare al materialelor plastice, al materialelor de construcţii şi al textilelor.

Prevenirea generării de deşeuri rămâne o provocare importantă în toate statele membre, iar în unele ţări trebuie încă rezolvată problema depozitelor de deşeuri care nu respectă standardele.

Poluarea aerului reprezintă în continuare o preocupare majoră pentru sănătatea cetăţenilor europeni. Statele membre trebuie să îndeplinească cerinţele de monitorizare a calităţii aerului într-un mod sistematic şi consecvent pentru o mai bună asigurare a calităţii aerului la nivel naţional şi la nivelul UE. Pentru respectarea cerinţelor, este nevoie de măsuri stricte, în special trecerea la o mobilitate durabilă bazată pe surse regenerabile de energie, introducerea unor tehnici agricole cu emisii scăzute, inclusiv pentru gestionarea efectivelor de animale, a gunoiului de grajd şi a îngrăşămintelor.

"În general, există un nivel bun de punere în aplicare a legislaţiei în domeniul climei la nivelul UE; în prezent, este important să se convină asupra pachetului de măsuri, iar acest pachet să se pună în aplicare pentru îndeplinirea obiectivului de -55 % stabilit în Legea climei pentru 2030. Cu toate acestea, eforturile de adaptare în fiecare stat membru şi la nivelul UE trebuie intensificate pentru a face faţă realităţii dure a impactului tot mai mare asupra climei. Măsurile adecvate de prevenire şi/sau de reducere la minimum a daunelor provocate de schimbările climatice aduc beneficii economice, de mediu şi sociale semnificative", se spune în comunicat.

Comisia Europeană atrage atenţia că multe state membre trebuie să se asigure că sunt disponibile mai multe fonduri pentru a acoperi nevoile de investiţii pentru toate obiectivele şi priorităţile de mediu. Pentru prima dată, prezenta EIR compară, pentru fiecare stat membru, finanţarea disponibilă pentru punerea în aplicare a politicilor de mediu cu nevoile de investiţii.

Nevoile de investiţii în UE pentru îndeplinirea obiectivelor de mediu se ridică la 110 miliarde euro pe an. Aproape două treimi din deficitul de investiţii de mediu sunt legate de combaterea poluării generale şi de protejarea şi gestionarea corpurilor noastre de apă.

Adaptarea şi consolidarea capacităţii administrative a statelor membre este esenţială pentru asigurarea respectării şi a punerii în aplicare a legislaţiei UE, iar asigurarea accesului efectiv la justiţie la nivel naţional este esenţială pentru punerea în aplicare a legislaţiei de mediu. Aceştia sunt piloni ai guvernanţei de mediu.

Majoritatea statelor membre au încă posibilitatea de a îmbunătăţi accesul publicului la instanţe pentru contestarea deciziilor, a acţiunilor sau a omisiunilor, în special în domeniile de planificare legate de apă, natură şi/sau calitatea aerului. De asemenea, majoritatea statelor membre trebuie să informeze mai bine publicul cu privire la accesul său la justiţie.

Prima evaluare a punerii în aplicare a politicilor de mediu a fost adoptat în februarie 2017. EIR acţionează în paralel cu politica Comisiei privind o mai bună legiferare, care se axează pe îmbunătăţirea punerii în aplicare a legislaţiei şi a politicilor existente. De când a fost adoptată, multe state membre au organizat dialoguri naţionale privind EIR pe temele prioritare identificate în rapoartele lor. În multe cazuri, au participat la acest proces autorităţile regionale şi locale şi principalele părţi interesate.

Comisia colaborează cu statele membre pentru a le permite să aplice mai bine politicile şi normele de mediu, prin procesul EIR. Atunci când normele convenite nu sunt puse în aplicare în mod corespunzător, Comisia poate introduce acţiuni în justiţie. AGERPRES/(AS - editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)