Lumea se schimbă cu o viteză uluitoare şi cei din lumea auditului trebuie să ţină pasul cu noile tehnologii, chiar dacă reduplicarea informaţiei se face cu o viteză mult mai mare decât în urmă cu un secol, a declarat, marţi, preşedintele Curţii de Conturi a României, Mihai Busuioc.

"Ideea pe care vreau să o subliniez este aceea că lumea se schimbă cu o viteză uluitoare şi noi, cei din lumea auditului public, trebuie să ţinem pasul cu noile tehnologii, chiar dacă reduplicarea informaţiei se face cu o viteză mult mai mare decât în urmă cu un secol. Modelul estonian ne arată că nu contează nivelul de la care pleci, dacă ai un plan bine pus la punct, ambiţie şi resursă umană pregătită. În acest sens, Curtea de Conturi a României se află, la fel cum era şi Estonia în 1992, din multe puncte de vedere, mult în spatele altor SAI-uri (Instituţii Supreme de Audit n.r.) ca dezvoltare instituţională, metodologie, abordare a tematicii de audit şi alte aspecte ce privesc activitatea noastră. Dar în digitalizarea auditului şi auditarea sistemelor IT suntem cu toţii pe un tărâm virgin ale cărui posibilităţi şi resurse sunt nebănuite", a precizat Mihai Busuioc, în cadul celei de-a XV-a reuniune a Grupului de Lucru EUROSAI IT.

El a explicat că în pregătirea seminarului de marţi a avut oportunitatea să lectureze un interviu cu unul dintre oamenii vizionari, în opinia sa, pentru ceea ce înseamnă impactul tehnologiei IT, respectiv preşedintele Toomas Hendrik Ilves, cel care a făcut din Estonia un tigru al digitalizării.

"M-am bucurat să învăţ din experienţa de viaţă a acestui om cu adevărat de stat care a avut inspiraţia să facă din ţara lui un lider şi un exemplu într-un domeniu nou, emergent, unde a avut oportunitatea de a pleca de la acelaşi nivel cu ţările dezvoltate şi să le depăşească. Parcurgând acest interviu mi-a rămas în minte o analogie pe care domnul preşedinte a făcut-o şi care se potriveşte şi mandatului meu, din care s-a scurs deja jumătate, în fruntea Curţii de Conturi a României. Povestea domnul Hendrik Ilves că preşedintele american Eisenhower, născut în 1890, a experimentat în timpul vieţii sale trecerea de la căruţa trasă de cai, ca mijloc de transport, la avionul Air Force One în mandatul său de preşedinte, între anii 1953 şi 1961. Comparaţia, doar ca imagine, cu mandatul meu este că atunci când am venit în Curtea de Conturi a României, în octombrie 2017, nu exista conexiune la internet prin Wi-Fi în interiorul clădirii, iar acum ne propunem să digitalizăm auditul, ne propunem auditarea sistemelor IT şi să realizăm programul de activitate pe bază de analiză de risc", a afirmat Mihai Busuioc.

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO

Acesta a adăugat că în 2020 a hotărât înfiinţarea în cadrul Curţii de Conturi a României a serviciului pentru auditul IT sub conducerea lui Costel Tănase.

"Am încercat să ne dezvoltăm resursa umană în acest sens prin colaborarea cu partenerii noştri de la SAI Turcia, pregătind auditori care vor fi capabili pe viitor să facă un audit al sistemelor IT, mai ales în contextul procesului de digitalizare. Am pus de asemenea bazele unui serviciu de analiză de risc, astfel încât viitorul program de activitate să fie creionat în funcţie de zonele sensibile ale societăţii româneşti. Tot în acest context, încercăm să aducem la Curte specialişti în statistică, IT, ingineri, care să poată să susţină în mod profesionist analizele care stau la baza activităţii de audit, pentru că succesul uni astfel de demers, aşa cum am învăţat şi de la estonieni, depinde în mare măsură de resursa umană", a mai spus preşedintele Curţii de Conturi.

De asemenea, instituţia a început şi un program de prezentări în parteneriat cu Microsoft pentru auditorii săi pe diferite teme: guvernanţa datelor; externalizări în cloud; clauze contractuale; securitate cibernetică; blockchain si criptomonede.

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO

"Ştim că suntem la început şi mai avem mult de muncă, însă astfel de evenimente cum este seminarul nostru îmi dau speranţa că instituţia supremă de audit a României poate fi pionier în acest proces de digitalizare şi poate contribui la dezideratul politic al actualei clase politice: digitalizarea României. Pe hârtie, România ar fi trebuit deja să se afle într-o etapă importantă a digitalizării: 35% dintre cetăţeni ar fi trebuit să folosească soluţii de e-guvernare până în 2020, conform unei strategii care acoperea perioada 2014-2020. În realitate, cifra celor care foloseau activ programele de e-guvernare în 2018 era de numai 6%. De aici reiese şi o dualitate care caracterizează România de câţiva ani atunci când vorbim de digitalizare, şi pe care mulţi o consideră, pe bună dreptate, ca fiind o extremă cel puţin ciudată: faptul că ţara noastră beneficiază de o infrastructură de internet care permite viteze mari de transfer şi un număr de specialişti IT considerabil, însă în acelaşi timp este pe locul 27 din 27 de state membre UE, în clasamentul indicelui DESI. (Digital Economy and Society Index n.r.). Din fericire, avem un ministru tânăr, domnul Sebastian Burduja, cu mult potenţial. Pot să spun că este absolvent al unor universităţi de prestigiu ale lumii, căruia îi mulţumim că se află astăzi aici, alături de noi, şi care ne va vorbi despre planurile sale pentru ca paradoxul enunţat mai sus să îşi găsească rezolvarea", a transmis Mihai Busuioc.

Peste două zile, pe 8 septembrie, Curtea de Conturi a României împlineşte 30 de ani de la reînfiinţarea ei în anul 1992. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Lăzăroiu)

Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO